#citesteDobrogea: Coloana Infinitului, esența spiritualității universale


Cea mai cunoscută operă a celui mai important sculptor român din toate timpurile, Constantin Brâncuși, a fost inaugurată la 27 octombrie 1938, la Târgu Jiu.
„Coloana infinitului” face parte dintr-un complex monumental intitulat „Calea eroilor”, fiind una dintre realizările cele mai cunoscute ale artei românești moderne și contemporane. Colecția de opere a fost gândită ca un omagiu adus eroilor din Primul Război Mondial, rămânând un proiect artistic care a marcat istoria artei românești.



Născut în satul Hobița, la doar câteva zeci de kilometri de Târgu Jiu, Brâncuși și-a configurat faimoasa lucrare în trei etape. Pentru proiectarea elementelor coloanei, artistul a apelat la Atelierele Centrale din Petroșani. Elementele nu sunt sculptate, ci modelate în fontă în aceste ateliere, în cursul lunilor august - noiembrie 1937. A doua etapă a fost acoperirea fiecărui modul cu alamă, elementele coloanei fiind metalizate în vara anului 1938. Ultima etapă a fost asamblarea operei de către sculptor, pe locul său actual din Târgu Jiu, botezat în prezent „Parcul Coloanei”.
Folosind motive din arta și arhitectura populară românească, Brâncuși a pus în celebra sa operă spiritualitate autohtonă dar și universală, reușind să sintetizeze într-o temă simplă, cea a  ascensiunii, esența întregii culturi a omenirii, a cărei aspirație către divinitate și creștere interioară rămâne o constantă eternă.

Coloana brâncușiană a fost considerată de istoricii și criticii de artă un vârf al modernismului în sculptură. Ea are o înălțime de 29,33 metri și este formată din 15 module octaedrice suprapuse, având în plus, la extremitățile inferioară și superioară, câte o jumătate de modul. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea Coloanei Infinitului. Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată.
 
În timpul celui de al doilea război mondial, Coloana Infinitului a rezistat eforturilor zadarnice de a fi doborâtă la pământ de tancurile nemţilor şi ruşilor. În urma acestui fapt, coloana prezintă o deviere la vârf semnificativă, de mărimea unui triunghi echilateral cu latura de 33 cm.
 
Până la ridicarea Coloanei de la Târgu Jiu, Brâncuşi mai realizase și alte lucrări similare din lemn sau din gips, dar cel mai mândru a fost de cea din oraşul său. „Am făcut mai multe coloane, dar numai una a reuşit să se înalţe la cer“, afirma sculptorul. Brâncuşi spunea despre lucrarea sa că este inspirată din natură: „Natura zămisleşte plante care cresc din pământ drepte şi vânjoase. Iată coloana mea […], formele ei sunt aceleaşi de jos şi până sus, nu are nevoie de piedestal sau soclu ca s-o susţină, vântul nu o distruge, ea se menţine prin propria-i putere”.
Monumentala sculptură a devenit obiect de studiu pentru numeroși oameni de ştiinţă care au făcut măsurători, constatând că această veritabilă „scară către ceruri” este amplasată într-un nod geobiologic și emite radiaţii de energie în patru direcţii. De asemenea, stă exact pe axul paralelei 45° latitudine nordică.
 
Oare Brâncuşi era inițiat și cunoştea la acea vreme efectul de piramidă? Foarte probabil. În orice caz, odată cu el și sculptura sa fără egal, suntem în stare să măsurăm Infinitul.
 

Citește și:

De „Ziua Naţională Brâncuşi”, o hologramă 3D îl va „readuce” românilor pe geniul sculpturii
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

468
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

558
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

760
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1005
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1535
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1598
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1835
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1648
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1576
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1452
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1946
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2321
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2520
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2829
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2786
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2540
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2507
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2661
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2778
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3437