#citeșteDobrogea: Confruntările din Dobrogea în anul 1916 (II)


Luptele vor continua și în luna septembrie cu aceeași intensitate. Acest aliniament va fi părăsit în noaptea de 1-2 septembrie, comandantul Armatei de Dobrogea dispunând o nouă repliere în afara contactului cu inamicul pe aliniamentul Rasova - Balta Baciului - Pietreni (Cocargea) - Cobadin - Topraisar - Tuzla (Tatlageac).





Pentru prima dată pe frontul din Dobrogea, mareșalul August von Mackensen simte gustul înfrângerii la Cocargea (Pietreni) și Cobadin când, în urma luptelor din zilele de 18 -19 septembrie 1916, trupele de sub comanda sa sunt oprite și în urma marilor pierderi suferite, sunt silite să treacă în defensivă.


La 2 septembrie 1916, trupele inamice au ocupat Mangalia, superioritatea armamentului fiind evidentă. Se utilizează blindate și aeroplane ce susțin bombardamente în mod continuu. Se înregistrează victime și în rândul populației civile. Generalul Alexandru Averescu nota în însemnările sale zilnice că a încercat o rezistență în Dobrogea, pentru a ține piept ofensivei lui Mackensen. Primește o telegramă de la Medgidia, unde se afla maiorul Moruzzi, cu vești proaste, prin care era anunțat că la 4 septembrie, Armata din Dobrogea a fost copleșită și se afla în retragere la Cernavodă. Pe 7 septembrie se întâlnea la Medgidia, după ce călătorise cu trenul, cu generalul Zaiancicovski, lucru ce se repeta și la 14 septembrie cu comandantul Armatei de Dobrogea. Spera într-o respingere a atacului germano-bulgar. Din păcate nu se va întâmpla așa.


În perioada 18-22 septembrie / 1-5 octombrie 1916 s-a executat ingenioasa “Manevră de la Flămânda”, concepută de generalul Alexandru Averescu, care a reușit să pună într-o situație deosebit de dificilă gruparea de forțe aflate sub comanda mareșalului August von Mackensen. Se urmărea ca printr-o lovitură frontală executată de forțele româno-ruse din Dobrogea și o amplă manevră de învăluire executată de Armata a III-a peste Dunăre, să fie încercuite și nimicite forțele germano-bulgaro-turce care acționau în Dobrogea. În dimineața zilei de 2 octombrie două divizii românești erau deja trecute în Dobrogea, iar bombardamentele executate de monitoarele austriece și aviația inamicului asupra podului de pontoane au pus în pericol desfășurarea acțiunilor. În aceste condiții, Marele Cartier General a suspendat operațiunile militare.


La 6 octombrie, von Mackensen atacă pe toată linia frontului. Divizia generalului C. Scărișoreanu încearcă să țină piept acestei forțe dezlănțuite. La Topraisar se dau lupte grele. Obuzele dușmanului mușcă din pământul sfânt al țării. Fiii țării își dau sfârșitul pentru a apăra fiecare palmă de pământ. Au acceptat și luptele corp la corp într-o încleștare fără seamăn. Regimentul 40 Călugăreni a dus greul luptelor la Topraisar și Amzacea, iar comandantul Diviziei, colonelul Constantin Scărișoreanu, nota că au fost capturate 7 tunuri și a luat 300 de prizonieri. Și-au dat viața pe câmpul de luptă căpitanul Toma Turceanu, lt. Nicolae Velescu, slt. Ion Iordache, slt. Constantin Mateescu ș.a.


Armata a III-a Română, condusă de generalul Mihai Aslan, dublată de corpul de armate rus al generalului Zaiancicovski și o unitate sârbă, s-a văzut depășită, pierzând bătălia de la Turtucaia și mai apoi Silistra. Trupele inamice ocupă provincia, care va intra sub conducerea unui guvernator bulgar cu sediul la Constanța.


Germanii au ocupat silozurile și tancurile cu petrol din port. Bulgarii au trântit statuia lui Ovidiu de pe soclu, pe care au tractat-o cu un camion, dovadă a răutății pe care o manifestau și a frustrărilor pe care le aveau după evenimentele din anul 1913. Germanii, mai civilizați și cu un respect mai mare față de artă, de trecut și de istorie, au repus statuia pe soclul său.


La luptele de la Amzacea - Topraisar au participat și soldați din Medgidia ce făceau parte din Regimentul 40 Călugăreni, comandant fiind colonelul Stan Poetaș, ce dispunea de 3.711 oameni, din care 1.800 au rămas pe câmpul de luptă. La încleștarea înverșunată de pe acest front, în răstimpul sfârșitului de vară și toamnei anului 1916, au contribuit cu prisosință ostașii și ofițerii Diviziei I de voluntari sârbi. Împrejurările în care s-a constituit această divizie, ajunsă în România, țin aproape de domeniul ficțiunii.





Colonelul Stan Poetaș conducea Brigada 17 Infanterie, iar R. Scărișoreanu se afla la comanda Brigăzii 5 Călărași, cei doi primind botezul focului la 23 august 1916. În fața românilor își va da sfârșitul prințul Frederic Wilhelm de Hessa, nepotul Kaiserului Wilhelm. La 18 septembrie o confruntare sângeroasă va avea loc la Cobadin. Regimentul 40 Călugăreni a luat prizonieri din rândul efectivelor turcești și a capturat șapte tunuri ale acestora. Din ordinul colonelului Stat Poetaș, acestea vor fi trimise la București pentru a fi depuse la picioarele statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul, ca un omagiu adus marelui voievod al cărui nume era purtat de regiment. Ulterior va avea loc confruntarea de la Topraisar - Amzacea, unde colonelul Poetaș a dat dovadă de reale calități organizatorice, iar colonelul Scărișoreanu a fost înaintat în grad, devenind general de brigadă. La aceste confruntări au participat Divizia 271 germană, comandată de generalul von Galwitz, precum și artileria bulgară, respectiv germană. Atacul inamic se va lovi ca de un adevărat zid, timp de două zile și jumătate, ostașii români rezistând eroic.

Străpungerea inamică a fost realizată pe flanc, acolo unde ar fi trebuit să reziste Divizia 61 rusă și Divizia 115 rusă. Acestea s-au retras la Cobadin, lăsând pe mâna bulgarilor 24 ofițeri și 2.800 de soldați. Ceea ce se obținuse la Topraisar fusese pierdut. Dobrogea intra sub controlul inamicilor.

Comandamentul rus nu s-a achitat de obligațiile ce-i reveneau în conformitate cu prevederile convenției militare încheiate. Planurile Rusiei aveau în vedere controlul asupra Siretului și a Dunării, iar apariția unui stat român unitar în zonă, ce devenea mai puternic, nu era în conformitate cu idealurile diplomației țariste.


Surse bibliografice:


Alexandru Averescu, Notițe zilnice din războiul 1916-1918, Ediția a III-a, Editura Cultura Națională, București, 1925
Costin Scurtu, Comunitatea turco-tătară din Dobrogea în armată, în „Țara Bârsei”, nr. 10, 2011
Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Nicolae Ciobanu și colab., Enciclopedia primului război mondial, Editura Teora, București, 2000
I.G. Duca, Memorii, vol. III, Editura Machiavelli, București, 1994
Adrian Ilie, Medgidia la începutul secolului al XX-lea. Participanți în campaniile militare din 1913 și 1916-1919, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014


Despre Adrian Ilie

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Sursa foto: www.eionet.europa.eu/ semium.org/time/1916; Filmoteca Española, FILM 00306278c-7.
 


Citeşte şi: 

#citeșteDobrogea: Confruntările din Dobrogea în anul 1916 (I)

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

1011
#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

988
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

971
#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

1921
Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

1700
„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

1628
#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian:   Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian: Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

2466
Așezările dobrogene după anul 1878

Așezările dobrogene după anul 1878

1919
#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927\

#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927", ediția VII: Cei dintâi apostoli ai Dobrogei

1755
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

1707
#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

2149
Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

1952
#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea:   Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea: Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

1956
#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

1716
 #citeșteDobrogea: „Ce mult te-am iubit”, Mitică Lupu!

#citeșteDobrogea: „Ce mult te-am iubit”, Mitică Lupu!

2076
#DobrogeaDigitală – „Ovidiu la Pontul Euxin” de Adrian Rădulescu: Statuia lui Ovidiu – un simbol de for și o podoabă citadină (galerie foto)

#DobrogeaDigitală – „Ovidiu la Pontul Euxin” de Adrian Rădulescu: Statuia lui Ovidiu – un simbol de for și o podoabă citadină (galerie foto)

1744
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

1512
#citeșteDobrogea: Ramazan Bayram (24-26 mai 2020)

#citeșteDobrogea: Ramazan Bayram (24-26 mai 2020)

2579
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Tulcea, tărâmul unor descoperiri uimitoare

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Tulcea, tărâmul unor descoperiri uimitoare

1533
Dobrogea în anul 1925 (III) - Patrimoniu și viață economică

Dobrogea în anul 1925 (III) - Patrimoniu și viață economică

1425