#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX


 
Constanţa a cunoscut dezvoltarea turistică către sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, ca urmare a interesului manifestat de cei care doreau să călătorească, a celor aflaţi în stare de suferinţă şi a celor interesaţi de afaceri.


Oamenii veneau din judeţ sau din ţară din două motive: în scop turistic, sau pentru tratament (cei suferinzi cu nervii sau pentru helioterapie marină). Se înregistrază o creştere a numărului turiştilor şi celor veniţi la tratament,  după 1880, dar mai cu seamă în perioada interbelică. Casa Regală era prezentă în locaţii bine stabilite şi întreţinute.
Plajă se făcea în perioada interbelică la Mamaia, unde era un „nisip fin", pe „plaja Duduia", în dreptul vilei Ghica, unde costumele de baie se închiriau în perioada interbelică cu 5 lei şi pe „plaja Tataia", prevăzută cu cabine pentru schimb, din cărămidă.

Dacă am vorbit despre cele mai importante restaurante, berării, bodegi ale perioadei interbelice, trebuie să aducem în discuţie şi ce anume se consuma în aceste localuri.  Turiştii şi localnicii nu se dădeau la o parte  de la o ciorbă de nisetru care costa 12 lei sau de la una de crap care era doar 8 lei porţia. Mâncărurile de peşte ajungeau să coste până la 25 de lei. Se consumau mâncăruri de carne, fripturi şi renumiţii mititei la numai 4 lei bucata. Aceştia erau neapărat însoţiţi de berea „Luther", de „Monopol" sau "Excelsior" ( musai, neagră), ultimele aduse tocmai de la fabrica din Azuga. La mese mai deosebite, cu prezenţa unor  persoane de rang superior, cu gusturi mai rafinate, se bea vinul „Steluţa" şi vinul „Bordeaux",  aduse din cramele de la  Pietroasele- Drăgăşani.

Cofetăriile erau nelipsite şi ele. La fel, cafenelele. Renumită era cafeaua turcească la ibric, ce costa doar 2,5 lei, iar pentru gusturi mai cu dare de mână, cafeaua "Marghiloman" ce scotea din buzunarul băutorului, 5 lei pentru o ceaşcă nu prea mare. O băutură tradiţională care ţinea de foame şi de sete, era braga, de unde şi vorba românească "ieftină ca braga", pentru că un pahar costa doar un leu. Braga era vândută şi în bâlciurile Dobrogei, precum în cel de la Medgidia, în renumitul târg al Panairului. Ceaiurile se consumau frecven, cele mai renumite fiind  "Kiatha" şi "Java", la care se adăuga limonada rece pe o terasă, la umbră, de unde trăitorul de început de secol XX, admira trăsurile care împânzeau piaţa Independenţei.

Punctul de atracţie al Constanţei rămânea Cazinoul. De la momentul construcţiei sale în 1908 şi darea în folosinţă în 1910,  a fost un  loc frecventat de cei cu dare de mână. În anii
neutralităţii  României (1914-1916), aprovizionarea Cazinoului era realizată de baronul de Marsay. Vinuri alese, fructe exotice şi alte bunătăţi se aflau pe mesele personajelor mondene. Cazinoul oferea spectacole de cinema şi cuplete ale unor artişti consacraţi ai epocii. În perioada interbelică, directorul acestuia era O. Vartanof, un om dedicat organizării spectacolelor. Aici fiinţau două orchestre şi se organizau spectacole pe gustul tuturor.
Cinematografele erau la rândul lor frecventate de localnici şi de către turişti. Aceştia aveau de ales între "Arena Grand", "Elite", "Tomis" sau "Trianon". Spectacole de variete organiza Mişu Georgescu la "Britania", iar Alexe Trâmbiţaşu la "Castelul cu flori". Timpul liber era petrecut în astfel de locaţii, la care se adăugau plimbările pe faleză şi în zona Cazinoului, lucru care se întâmplă şi în zilelele noastre.

Existau hoteluri de lux precum  "Palace", aflat pe strada Remus Opreanu, ce avea 400 de camere, disponibile pentru turişti,  "Regnier", "Carol I", "Mercur", "Regina Hotel", "Regal", "Bristol" ş.a. De asemenea erau şi hoteluri încadrate în categoriile I, II şi III. Putem aminti aici: "High Life", ce îl avea proprietar pe Panait Coletzi, "Hotel Français", aflat în proprietatea lui Husser, "Hotel Central" ce aparţinea familiei Frangopol, comercianţi renumiţi ai Dobrogei, prezenţi şi la Medgidia, precum şi alte stabilimente. Preţurile variau între 115 lei /zi, până la 240 de lei/zi pentru o cameră, în ceea ce priveşte locaţiile considerate de lux.
De mâncat, se mânca la case particulare, în perioada ocupaţiei bulgare la Dinu Stoicof, Rafael Mateef, Ilie Grecof, după cum se poate observa, bulgari la origine, care se bucurau de trecere pe lângă mai marii stăpânitori bulgari.

În perioada interbelică se mânca în restaurante precum: "Gruber", "Veneţia", "Tataia", "Vilson", la restaurantul lui A. Segal, al lui I. Suciu, la restaurantul "Armata Română", "Plevna", la grecul Hristu Pascalidi, "La Arme", la restaurantul "Hrisicos", la Iani Andrei pe strada Carol I, nr.126, la "Plaja Mamaia", ce era administrat de Ştefan Moscu, la "Cârciuma Naţională" a lui C. Georgescu, la bodega "Mircea" ce îi aparţinea lui Mişu Vasilescu şi se găsa în Piaţa Independenţei, la Tudorache Nicolau, la "Verdun", ce îi aparţinea lui Iani Istrate, precum şi "La Capato", restaurant cu specific pescăresc.
 
"Excursioniştii  şi cei ce vin să petreacă  vara la Constanţa, se vor  bucura de hoteluri, restaurante, localuri de petrecere, prăvalii de încredere", după cum spunea Orest Trafali.
 
Constanţa a fost la începutul secolului trecut un oraş pitoresc care atrăgea comercianţi şi întreprinzători, modernizându-se ca urmare a veniturilor însemnate pe care le avea şi datorită implicării administraţiei locale.
 
Surse bibliografice:
Th. Ionescu, Constanţa şi Techirghiolul. Ghid ilustrat, Constanţa, 1924
Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare.Dobrogea, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
Adrian Ilie, Medgidia de la 1918 până în zilele noastre, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2012
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene implicate în evenimentele desfășurate în perioada anilor 1877-1878
 
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

434
#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

920
#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

991
#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

868
#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

1366
#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

1825
#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

1753
#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

1757
#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

828
#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

1138
#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

1532
#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

1172
#citește Dobrogea: Boris Caragea, sculptorul de repere

#citește Dobrogea: Boris Caragea, sculptorul de repere

1722
#citește Dobrogea: Grigore Moisil - un geniu de sorginte dobrogeană, la 115 ani de la naștere

#citește Dobrogea: Grigore Moisil - un geniu de sorginte dobrogeană, la 115 ani de la naștere

2417
#citeşte Dobrogea: Poetul îmblânzitor de pietre

#citeşte Dobrogea: Poetul îmblânzitor de pietre

2234
#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța

2549
#Dobrogea Digitală: George Sarry, o viață de poveste

#Dobrogea Digitală: George Sarry, o viață de poveste

2162
#Dobrogea Digitală: „Condamnaţi ireversibil la sărăcie cronică şi sclavie tehnologică”

#Dobrogea Digitală: „Condamnaţi ireversibil la sărăcie cronică şi sclavie tehnologică”

1284
#Dobrogea Digitală: Războaiele din natură, nemiloase dar juste

#Dobrogea Digitală: Războaiele din natură, nemiloase dar juste

1761
#Dobrogea Digitală: „Știi carte... n-ai parte”

#Dobrogea Digitală: „Știi carte... n-ai parte”

1661