#citeșteDobrogea: Constantin C. Moisil, directorul revistei „Arhiva Dobrogei“, părintele numismaticii românești s-a născut în urmă cu 145 de ani

 

• În volumul I din ,,Arhiva Dobrogei“, apărut în anul 1916 Constantin C. Moisil publica unul dintre cele mai importante materiale scrise în viața lui: „Numismatica Dobrogei“.
• Astăzi se împlinesc 145 de la nașterea lui Constantin C. Moisil - profesor de istorie, arheolog și numismat român, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei.
• În anul 1948 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
• A fost părintele numismaticii românești, punând bazele primei școli din România, care studiază monedele. De asemenea, a fost și șeful Arhivelor Naționale. 

Constantin C. Moisil s-a născut pe data de 8 decembrie 1876, în Năsăud, Austro- Ungaria și s-a stins din viață la 81 de ani, pe 20 octombrie 1958, la București, în România.

A fost fiul lui Constantin Gr. Moisil, nepotul vicarului unit Grigore Moisil și tatăl matematicianului Grigore C. Moisil. Iuliu Moisil, publicist român, membru de onoare al Academiei Române din anul 1943, a fost unchiul său.



Pentru volumul „Dobrogea nouă pe căile străbunilor“ (volumul I), de V. Stroescu şi N. Pantely Stanciu, apărut în anul 1924, Constantin C. Moisil a redactat prefața în care vorbește despre Dobrogea.

Cuvintele cu care a început prefața volumul par să fie încă actuale, căci punctează dorința poporului de a-și cunoaște mai bine atât țara cât și semenii.

„O descriere a Dobrogei Noui - a Cadrilaterului - pentru realipirea căreia s'a depus atâtea sforţari şi pentru a cărei păstrare s'a vărsat apoi atâta sănge, nu poate fi decât binevenită astăzi, când în toate straturile poporului nostru se manifestă o dorinţă arzătoare de a ne cunoaşte cât mai bine ţara, de a ne înţelege cât mai mult unii pe alţii.

Dacă numele de „Cadrilater“ dat părţii de sud a Dobrogei este un termen militar, în schimb numele de „Dobrogea Nouă“ este o simplă expresie administrativă care arată numai, că această parte a fost alipită mai ţin urmă la Patria-mumă. Dar de fapt Dobrogea „Nouă“ şi cea „Veche“ formează o singură regiune din punct de vedere geografic şi în multe epoce ale istoriei au format şi din punct de vedere administrativ un singur tot.

În tot cursul antichităţii, ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagra până la Sţlistra şi până la Vama era o singură ţară: Sciţia mică (Scvthia minor), iar în evul mediu până la cucerirea turcească, a fost o singură „eparhie“ a imperiului bizantin.

Dacă după aceea s'a divizat în diferite unităţi administrative, dacă popoare străine au fost colonizate printre locuitorii baştinaşi de origină traco romana şi dacă la 1878 partea de jos a fost despărţită de cea de sus care s'a alipit la statul romanesc, acesta nu însemnează că unitateâ milenară a provinciei a fost distrusă, nici că predominaţia etilică şi culturală a Românilor dobrogeni a fost prea mult ştirbită. Au fost de ajuns cei câţiva ani de vieaţă comună ce au urmat anexiunii din 1913, pentru ca spiritul culturii româneşti să străbată adânc şi în Dobrogea „Nouă“ şi să o contopească iarăş cu provincia de care fusese ruptă timp de trei decenii şi jumatate.“

Este o parte din modul în care autorul Moisil descria Dobrogea vremurilor trecute.

În revista Arhiva Dobrogei volumul II, an 1919, Moisil surpinde cu un alt text despre Dobrogea, tărâmul apropiat sufletului său, în care vorbește despre libertatea pământului de la malul mării, despre mozaicul multi-etnic și despre zvonurile care își propuneau să zguduie comunitatea de la malul mării.

„Pentru a elibera Dobrogea din ghiarele duşmanului ce isbutise să ne-o răpeasca pe la sfârșitul anului 1916, n'a fost de ajuns razboiul crâncen ce l-am purtat cu monstruoasa coaliție germano-turanică, ci a trebuit să dăm lupte aprige și împotriva propagandei organizate de învățații bulgari, cari cautau să dovedcască prin argumete meşteşugite, că Dobrogea nu este pământ românesc, și ca ultima noastră stăpânire de 40 ani, n'a fost pentru această provincie decât o lungă epocă de terorizare a diferitelor naționalități și de uzurpare a civilizației bulgărești, ce din vremuri vechi s'ar fi statornicit acolo.

Alăturea de vitejii ostași, cari au făcut din piepturile lor zagaz contra valurilor nesfârşite de năvălitori, cărturarii noștri, înarımați cu armele ştiinței, au trebuit sa respingă rând pe rând insinuările perfide ale cărturarilor bulgari, ce căutau să inducă în eroare opinia publică europeană. Şi meritul cărturarilor noștri nu este mai prejos de al ostaşilor. Numai prin sforțarile şi sacrificiile lor comune am putut convinge lumea de dreptatea cauzei noastre și am putut redobândi partea de peste Dunăre a țării noastre.

Cu tot succesul neașteptat, ce Bulgarii îl obținuseră în campania din 1916, în urma trădarii rusești și a inactivității aliaților noștri pe frontul sud-european, succes datorit numai sprijinului foarte însemnat în oameni, material de război și comandanți ce le-au dat Austro-Germanii, ei nu aveau deplină siguranță că vor putea păstra stăpânirea asupra Dobrogei. Deci au crezut că trebuie să recurgă și la argumente științifice, cu cari să dovedească nu numai popoarelor neutre și celor duşmane, dar chiar aliaților lor, că stăpânirea lor aci nu se bazează numai pe dreptul de cucerire, ci şi pe alte drepturi: istorice, demografice şi economice, Dobrogea nefiind în realitate decât un stravechi pămant bulgăresc.

În acest scop guvernul bulgar a mobilizat toate forțele intelectuale de cari dispunea, şi atunci au început să apară la Sofia, la Viena, Berlin, Berna și Lausanne un potop de broşuri, de reviste și ziare, scrise în toate limbile și cuprinzând cele mai neînchipuite argumnente menite să justifice dreptele pretenții bulgăreşti.“, este o bucată din materialul „Lupta pentru apărarea drepturilor românești asupra Dobrogei.“

 
În Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța regăsiți două dintre volumele publicate ale revistei pe care a condus-o alături de Constantin Brătescu, Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 1, 1919 și Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 2, 1919
 
A publicat volumul „Portretele monetare ale Regelui Carol I (București, 1939)“, dar și o serie de articole în diferite reviste de specialitate. Dintre articolele publicate de C. Moisil enumerăm:

Monede vechi românești găsite în Dobrogea - Tezaurul de la Bădila, în C.L., XL (1906), 12, p. 1117 - 1122;
Numismatica Dobrogei, în "Arhiva Dobrogei", I (1916), p. 112-123;
Monedele dacilor, în BSNR, XV (1920), p. 58-78;
Primele peceți cu stemele unite ale Moldovei și Țării Românești, ibidem (1923), p. 60-63;
Monetăria Țării Românești în timpul dinastiei Basarabilor, în AIINC, III (1924-1925), p. 107-159;
Monedele Împăratului Traian referitoare la războaiele cu dacii și cucerirea Dciei, în BSNR, XXIII (1929), p. 11-38;
Bănăria lui Dabija-Vodă, ibidem, XXIV (1930), p. 53-79;
Efigiile monetare ale Domnilor români, ibidem, XXV (1931), p. 126-142;
Monedele și decorațiile României, în "Enciclopedia României", I, 1938, p. 85-125;
Din istoria școlii de arhivistică, în "Hrisovul", I (1941), p. 11-45;
Mihail C. Soutzo, în "Balcanica", IV (1941), p. 479 - 502;
Les tetradrachmes de Thasos et de Macedonie I-ere et leur circulation en Dacie, în "Balcania", VII (1944), 1, p. 3-22;
O pagină de heraldică românească veche, în "Buletin științific", I (1948-1949), p. 151-162;
Problema monedelor dace, ibidem, p. 19-27 și 2-4 (1950), p. 53-65;
Ponduri inedite sau puțin cunoscute din Histria, Callatis, Tomis, în SCN, I (1957), p. 247-295.
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: In memoriam Constantin C. Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român

#citeșteDobrogea: 141 de ani de la nașterea lui Constantin Moisil, fondatorul „Arhivelor Dobrogei”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța