#citeşteDobrogea: „După mari furtuni marea aruncă pe plaje pietre şi cochilii “. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa


 
Apărută în anul 1937 la Editura „Cartea Românească” Bucureşti, „Călăuza excursionistului la Marea Neagră”, scrisă de renumitul naturalist Andrei Popovici-Bâznoşanu, împreună cu şeful de lucrări M.A. Ionescu, de la Laboratorul de Zoologie descriptivă din Bucureşti, face parte din seria titlurilor de mare preţ la bursa cărţilor rare româneşti.
 
În urmă cu opt decenii, cei doi cercetători îşi propuneau ca, prin intermediul acestei lucrări, să familiarizeze turistul interesat de flora şi fauna Mării Negre cu tot ce are ea mai semnificativ. „Fără să am pretenţia că lucrarea e completă sau perfectă, am însă convingerea că va servi multora şi va deştepta gustul pentru observarea naturii”, scria prof. A. Popovici-Bâznoşanu, la finalul prefeţei.
 
„Am hotărât un plan de tratare cât mai pedagogic şi am alcătuit călăuza de faţă, pentru elevi, studenţi, naturalişti, pentru vizitatorii plajelor, pentru marele public. Desenele sunt executate de şeful de lucrări M. A. Ionescu, aproape toate după materialul cercetat la faţa locului şi numai câteva desemne sunt adaptări după tratate (instrumentele de pescuit şi descrierea lor după «Pescăria şi Pescuitul în România», de Gr. Antipa)”.
 
Ne-a atras atenţia încă din introducere metafora cu care autorul descrie Marea Neagră. „Luată în ansamblul ei Marea Neagră se poate compara cu o împărăţie care se naşte, trăieşte şi moare, care are o tinereţe şi o bătrâneţe. Pe când însă împărăţiile cunoscute în Istorie au avut o tinereţe şi o bătrâneţe scurte, Marea Neagră există de milioane de ani şi va mai trăi încă milioane (...) Împărăţia Mării Negre nu are certificat de naştere. De unde au dedus atunci oamenii de ştiinţă istoria ei? După nişte documente ascunse pe fundul şi în malurile ei, documente ce consistă din strate de piatră, de nisipuri etc., din resturi de fiinţe găsite în aceste strate (fosilele)”.

Andrei Popovici-Bâznoşanu (25 martie 1876 - 20 octombrie 1969) s-a născut la Bâznoasa - Botoşani, fiind un pasionat naturalist, absolvind Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani, Şcoala Normală Superioară şi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. Licenţa şi-a luat-o în 1897, la Iaşi.
 
Doctoratul în filosofie şi zoologie l-a susţinut la München, cu profesorul Richard Hertwig, în 1905. După specializări în Franţa şi Germania, a revenit în ţară, unde a înfiinţat Societatea Naturaliştilor din România (1899). A fost conferenţiar la catedra de zoologie a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti (1906), profesor titular la catedra de zoologie descriptivă (1920) şi a fondat Staţiunea zoologică de la Sinaia, în anul 1922, fiind şi directorul acesteia, până în 1941.
 
A fost bun prieten cu istoricul Constantin Kiriţescu. Dintre cele 48 de lucrări ştiinţifice publicate, amintim: Explicarea fazelor lunii (1902), Mediile zoologice din România (1937), Convergenţele în regnul animal (1949), Asupra fenomenului de convergenţă în lumea vegetală (1949), Cercetări de ecologie animală (1969), monografia Ortophera, Fauna şi flora Dobrogei, Atlas zoologic pentru studenţi şi elevi.
La Staţiunea zoologică de la Sinaia există un muzeu dedicat fondatorului său, Andrei Popovici-Bâznoşanu, iar la Bâznoasa s-a ridicat un monument dedicat naturalistului şi o şcoală îi poartă numele.
 
Textul reprodus mai jos este citat din lucrarea „Călăuza excursionistului la Marea Neagră”.
 
 "De pe fundul ei marea aruncă pe plaje felurite plante pe cari le găsim încă vii, pe cale de uscare sau chiar uscate. Unele au aspect de iarbă; cele mai multe aparţin însă Alge1or. Plantele aruncate apar fie ca dâre paralele cu marginea apei, fie ca grămezi, în ambele cazuri se numeşe pachete de  alge. Alte ori pe suprafaţa plăjii vedem o pătură de fire de alge uscate, cari au aparenţa lânei când e spălată şi pusă la uscat. După mari furtuni marea aruncă pe plaje pietre şi cochilii,  midii pe care stau fixate alge marine. Transportăm acasă în căldăruşa cu apă de mare atât iarbă cât şi felurite alge pe cari le găsim aruncate, spre a le analiza în linişte."

Citește în format integral

Putem să ne confecţionăm un erbar cu diverse alge
 

"Noi putem să ne confecţionăm un erbar cu diverse alge la fel cu erbarul ce-l facem din plantele terestre. Pentru aceasta pregătim o cuvetă de fotograf sau un vas oarecare cu fundul mai mare, şi putin adânc, de exemplu o tavă. Punem pe fundul vasului căteva pietricele late pe care aşezăm un giam de sticlă. Turmăm apă de mare în vas și punem o foae de hârtie albă pe giam; punem acum alga în apă, asezănd-o pe foaea de hârtie.
 
 Avem grije să spălăm mal întâi alga de nisip sau mâl. Întindem alga pe foaea de hârtie în poziţia în care dorim. Ridicăm apoi îcetișor giamul împreună cu foaea de hărtie şi alga, aşa ca apa să se scurgă cu incetul. În modul acesta alga rămâne întinsă bine pe foaea de hărtie. Aşezăm foaia cu alga întinsă, intr-o coală de sugativi pe care o vom schimba mereu până ce alga se usucă. Punem eticheta respectivă".
 
 
 
DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.   

 
 
Citește și:
 
#citeşteDobrogea 119 ani de la naşterea savantei dobrogene Victoria Iuga Raica. Amintiri despre Tulcea natală

#citeşteDobrogea „Marea Neagră se poate compara cu o împărăţie care se naşte, trăieşte şi moare“. Un nou titlu, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 


  
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1442
#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

1461
#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

1383
#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

3134
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

2636
#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

2172
 #citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2352
#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

1475
#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

1315
#DobrogeaDigitală: Omagiu episcopului constănțean Eugeniu Laiu

#DobrogeaDigitală: Omagiu episcopului constănțean Eugeniu Laiu

1630
#DobrogeaDigitală: „La Odesa, soldații români cucereau orașul”

#DobrogeaDigitală: „La Odesa, soldații români cucereau orașul”

354
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1737
#DobrogeaDigitală: „Voi iubi Dobrogea, precum iubesc România, din care azi face parte”

#DobrogeaDigitală: „Voi iubi Dobrogea, precum iubesc România, din care azi face parte”

1597
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (II). Liga Culturală și rapoartele din Constanța și Tulcea

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (II). Liga Culturală și rapoartele din Constanța și Tulcea

1502
#citeşteDobrogea: „Dobrogea e ţara contrastelor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Dobrogea e ţara contrastelor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2068
#DobrogeaDigitală: „A se încorpora Dobrogia cu Patria comună în toate privinţele”

#DobrogeaDigitală: „A se încorpora Dobrogia cu Patria comună în toate privinţele”

1590
#citeșteDobrogea: Plasa Mangalia și localitățile arondate la începutul secolului XX

#citeșteDobrogea: Plasa Mangalia și localitățile arondate la începutul secolului XX

1779
#DobrogeaDigitală: Dobrogea – nu doar pământ și istorie, ci în primul rând emoție

#DobrogeaDigitală: Dobrogea – nu doar pământ și istorie, ci în primul rând emoție

795
#citeșteDobrogea: Jean Tița Bibu – un om și o vioară

#citeșteDobrogea: Jean Tița Bibu – un om și o vioară

1855
#DobrogeaDigitală: Adunarea eparhială a Episcopiei Constanța din 1942, în plin război mondial. Palatul episcopal din Constanța, bombardat

#DobrogeaDigitală: Adunarea eparhială a Episcopiei Constanța din 1942, în plin război mondial. Palatul episcopal din Constanța, bombardat

2119