#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953

Lucrările demarate în 1949 au continuat cu un plus în privința forței de muncă și a tehnicii folosite.
În anul 1951, au fost excavaţi 12.650.409 mc de pământ, iar în 1952 – 10.557.672 mc de pământ. La stâncă în 1951, s-au înregistrat 975.318 mc, iar în 1952 – 1.579.974 mc. În 1951, dragajele au reprezentat 386.295 mc, iar în 1952 – 1.476.052 mc, în timp ce hidromecanic au fost excavaţi în 1951 – 137.427 mc, iar în 1952 – 405.540 mc. În total în 1951 au fost excavaţi 14.149.449 mc, iar în 1952 au fost excavaţi 14.019.238 mc.



Excavaţiile pe luna ianuarie 1951 au fost de 118.479 mc, iar transportaţi au fost 792.190 mc. Pentru aceiaşi dată au fost planificate 39.000 ore şi s-au realizat 44.670 ore (depăşire cu 14,5% asupra fondului timpului de muncă). Au fost făcute excavaţii mecanice şi manuale (prin folosirea atelajelor trase de cai ). Au fost reparate 4 excavatoare „ORENSTEIN & KOPPEL”, cu defecte de funcţionare. S-au excavat 6 094 mc. Excavarea terasamentelor în ianuarie a fost de 48.500 mc.

Excavaţiile în pământ au depăşit planul cu 34,4%, iar cele în stâncă cu 25,5%. Sarcina de excavaţii mecanice a fost îndeplinită în proporţie de 113,8%. Planul a fost depăşit la Cernavodă şi Midia. Planul pe ianuarie-februarie-martie 1951, a fost realizat, având valoarea de 1.006.122 lei, deşi fusese planificată suma de 957.000 lei.
Realizarea pe structură a planului iniţial pe anul 1952, în cele 10 luni a fost:

• pământ - 56,8%,
• stâncă - 46,8%,
• dragaje - 49,6%,
• hidromecanic - 33,8%.

Planul excavaţiilor pe luna noiembrie a fost depăşit cu 3%, calculat la preţul planului. Ploile au avut un caracter torenţial şi de durată, întârziind lucrările conform planificărilor.
Scăderea planului de excavaţii cu 18% s-a datorat ploilor la sectorul 2 (Ecluză-Saligny). A fost realizat 36% din planul la stâncă şi 96% la cel de pământ.
În privinţa excavaţiilor la dragaje, planul a fost de 83.400 , realizându-se 117.835 mc (141%), în timp ce la munca manuală de transport pământ, din planul de 16.890, a fost îndeplinit doar 11.870 (70%).


Tehnică de surpare a malurilor prin hidromecanizare
(S.J.A.N.C., Fond Fototeca Direcţiei Generale a Canalului Dunăre-Marea Neagră, Dosar 9/1953)


Planul de investiţii pe luna mai a fost realizat în proporţie de 51,9%, iar excavaţiile au fost realizate în proporţie de de 48,9% (1.112.975 mc). Excavaţiile în lunile anterioare au fost:
- ianuarie-833.873 mc,
- februarie-751.932 mc,
- martie-983.212 mc,
- aprilie-1.480.270 mc,
- mai-1.112.975 mc, în total fiind 5.163.722 mc, reprezentând 19,9% din planul pe anul 1952.
Pentru zona Cernavodă, în mai 1952 au fost înregistrate următoarele realizări:
- total excavaţii - 48,8%,
- lucrări portuare - 66,2%,
-reparaţii utilaje - 133,2%,
- linii de şantier - 52,6%,
- baracamente - 82,4%.
Realizările zilnice în 1952 au fost la excavaţii, în medie - 65 000 mc, din care în stâncă – 4 000 mc. Excavaţiile în perioada de vârf totalizau 92 000 mc, din care în stâncă – 5 000 mc.
Pe trimestrul I al anului 1953, planul a fost realizat în proporţie de 100%, iar excavaţiile pe trimestrul II au fost realizate în proporţie de 103,4%. Planul stabilit fusese de 5.171.651 mc, iar realizările se cifrau la 5.345.322 mc. În luna mai 1953, excavaţiile au fost de 1.733.138 mc.
În aprilie 1953, planul de excavaţii a fost îndeplinit (107,8%), iar volumul a fost de 1.803.807 mc. În cele patru luni ale anului 1953, au fost excavaţi 5.106.401 mc.
În februarie 1953, excavaţiile au fost de 1.008.621 mc., iar de la începutul anului 1953, au fost de 1.716.863 mc. Excavaţiile pe diverse sectoare în anul 1953, au înregistrat:
- Port - 128772 mc,
- Ecluză - 9126 mc,
- Medgidia - 32.196 mc,
- 23 August - 226.966 mc,
- 78 Nazarcea - 199.044 mc,
- 9 Culme - 263.866 mc,
- 11 Ovidiu - 69.374 mc,
- 12 Mamaia - 79.277 mc. În total, au fost excavaţi 1.008.621 mc.
În darea de seamă asupra îndeplinirii planului de producţie pe trimestrul II al anului 1953, se specifica că acesta a fost îndeplinit în proporţie de 117%. Se înregistra o creştere de 3,3 ori faţă de trimestrul I al anului. Concomitent demaraseră lucrările la proiectarea Canalului Dunăre-Bucureşti, o altă lucrare de anvergură, preluată de succesorul său și nefinalizată.
Planul de aprovizionare cu materiale provenea din interior pentru o bună parte a lucrărilor.

În ianuarie 1953, în sectorul 9, au fost excavaţi 167.640 mc pământ şi 82.800 mc stâncă, în trimestrul I al anului amintit fiind excavaţi 3.058.212 mc. Valoarea planului de construcţii şi montaj în anul 1953 era de 56.430.000 lei, iar cubajul de excavaţii se cifra la 1.720.529 mc, din care 133.440 mc neproductivi. Excavaţiile în terenul moale se cifrau la 629.945 lei, în stâncă – 507.792 lei, prin dragaje – 40.454 lei, prin hidromecanizare – 14.733 lei, în argilă – 57.666 lei. Desecarea Văii Kara-su era estimată la 1171 mii lei. Materialele necesare lucrărilor conform devizului general erau: anrocamente – 4. 670 432 t, balast carieră – 123 939 t, benzină-16 353 t, bitum-3 547t, blocuri naturale- 880 000t, cărămizi- 20 438 buc., cărbune-266 249 t, carton asfaltat- 845 t, ciment- 231 879 t, explozivi-5 477 t, fascine – 895 000 ml, fontă – 712 t, lemn ecarisat- 69 501 mc, linii ferate şi ramificaţii – 9461 t, motorină – 27 125 t, nisip – 735 831 t, oţel beton – 23 076 t, păcură- 43 750 t, piatră granit – 2 8 152 mc, piatră spartă – 1 288 984 mc, plăci stratificate – 77 660 mp, savură- 194 955 mc, trass-14 364 t, traverse căi ferate- 29 455 mc, ţevi – 1 030 t, ulei –vaselină – 5 136 t, var bulgări – 4 446 t.


Cubajul la excavaţii în 1953, era de 1.673.456 mc, din care 1578392 mc productivi şi 96.064 mc neproductivi.
Cantitatea de 2.834.000 mc, urma a fi excavată după 1955, odată cu operaţiunea de consolidare a taluzurilor canalului.
Lucrările în sectorul 11 Ovidiu -Canara s-au desfăşurat între 1949-1952, fiind excavaţi 1.063.000 mc de pământ, 2.389.000 mc de stâncă, cu un total de 3.452.000 mc. Volumul total al excavaţiilor în pământ era de 1.102.000 mc, iar în stâncă era de 3.312.000 mc, deci un total de 4.414.000 mc. Eforturile susținute de autorități au condus la realizarea planificării pe anumite sectoare, îar întârzierile au fost înregistrate datorită condițiilor climaterice ( zile consecutive cu ploi și zile geroase cu îngheț al solului) și a defectării utilajelor.


Surse bibliografice:

S.J.A.N.C, Fond D.G.C.D.M.N., Dosar 131/1952
Ibidem, Dosar 44/1951
Ibidem, Dosar 52/1951
Ibidem, Dosar 58/1951
Ibidem, Dosar 230/1953
Ibidem, Dosar 103/1952
Ibidem, Dosar 20b/1950
Ibidem, Dosar 2180
Ibidem, Dosar 245/1953
Ibidem, Dosar 218/1953
Ibidem, Dosar 219/1953
Ibidem, Dosar 301/1953
Adrian Ilie, Claudia Ilie, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Editura Ex Ponto, Constanța, 2011


Despre Adrian Ilie

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Plasa Mangalia și localitățile arondate la începutul secolului XX