#citeşteDobrogea: Geavit Musa, o personalitate marcantă a ştiinţei româneşti şi internaţionale

Astăzi se împlinesc 88 de ani de la naşterea celui ce a fost Geavit Musa, fizician de renume mondial. Cercetător cu recunoaştere internaţională în domeniul fizicii plasmei, membru corespondent al Academiei Române, Geavit Musa a fost celebrat în urmă cu o lună, în cadrul celei de-a treia ediţii „Ziua Dobrogei“, organizată de ZIUA de Constanţa pe 23 noiembrie. 

 

 

Fizicianul dobrogean s-a născut pe 23 decembrie 1931, în Palazu Mare, judeţul Constanţa, ca fiu al lui Șefket Musa Velulla, secretar al Consulatului Turc din Constanţa, erou tătar martir al închisorilor comuniste. Această filiaţie i-a adus momente de mari provocări în viaţă, fiind nevoit să facă faţă nenumăratelor prigoniri din partea regimului, cauzate de „originea nesănătoasă”.

 

A studiat la Facultatea de Matematică-Fizică a Universităţii din Bucureşti, iar după absolvire a fost repartizat la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, în laboratorul condus de A. Gelberg. În cadrul colectivului condus de George Comşa, tânărul cercetător Geavit Musa a conceput, în anul 1956, Pompa de vid ultra-înalt de 10-10 torr (practic vid cosmic). Prin această realizare, România devine a treia ţară din lume privind performanţele în domeniul cercetării în tehnica vidului, iar pompa de vid ultra-înalt este denumită de atunci, în literatura de specialitate, „pompa Comşa–Musa”.

 

Contribuţii deosebit de importante a avut Geavit Musa în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, domeniu căruia i-a rămas fidel până la sfârşitul vieţii. Astfel, pot fi enumerate cel puţin 35 de tehnologii de depunere a straturilor subţiri metalice sau dielectrice, care se bucură de un larg interes. În mod special, menţionăm iniţierea de către Geavit Musa a Metodei Arcului Termoionic în Vid, dezvoltat la Institutul Naţional pentru Laseri, Plasmă şi Fizica Radiaţiei de la Măgurele şi la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa. Lista trebuie completată cu cele 25 de produse finite realizate, dintre care 19 sunt omologate, legate de tehnica vidului, plasmei, şi proprietăţi optice ale unor sisteme.

 

Vasta activitate desfăşurată în domeniul fizicii experimentale a făcut posibilă descoperirea de către Geavit Musa a unui nou efect in Optică, denumit efectul „M”.

 

Începând cu anul 1980, Geavit Musa a desfăşurat, pe lângă activitatea de cercetare, şi o bogată activitate didactică, fiind profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti. A activat de asemenea, în perioada 2000–2010, la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, precum şi la Universitatea „Osman Gazi“ din Eskisehir (Turcia).

 

Rezultatele cercetărilor au fost concretizate în peste 400 de lucrări ştiinţifice, din care peste 130 au apărut în reviste internaţionale ISI. Aceste rezultate se bucură de o largă recunoaştere internaţională, fiind citate în peste 800 de lucrări în literatura de specialitate. Pe baza rezultatelor ştiinţifice obţinute, a fost invitat să lucreze în laboratoare de cercetare de prestigiu din SUA şi Europa, multe dintre cercetări  realizându-se în cadrul unor colaborări cu instituţii de cercetare şi universităţi din Franţa, Germania, Japonia şi SUA.

 

A participat la conferinţe internaţionale importante şi a contribuit la organizarea atât în ţară, cât şi în străinătate a unor conferinţe cu largă participare internaţională. Geavit Musa a fost ales membru corespondent al Academiei Române. A fost, de asemenea, director general al Institutului de Fizică Atomică (IFA) în perioada 19 Aprilie. 1997 – 19 martie 1998.

 

Personalitate de înaltă ţinută profesională şi morală, Geavit Musa a încetat din viaţă pe 5 iulie 2010, la Bucureşti, lăsând în urmă o operă ştiinţifică de o incontestabilă valoare. 

 

 

Citeşte şi: