#citeșteDobrogea: Gheorghe I. Brătianu, un liberal al Dobrogei

 
  • Partidul Național Liberal îl exclusese din rândurile sale pe Gheorghe I. Brătianu, în anul 1930, ca urmare a sprijinului acordat de acesta, regelui Carol al II-lea în timpul restaurației carliste, din 8 iunie 1930.
  • După cum se știe, Patidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc nu au fost de acord cu revenirea în țară a lui Carol, decât în anumite condiții. Condițiile negociate cu viitorul monarh nu au fost respectate de acesta.
După excluderea din partid, Gheorghe I. Brătianu, reputat istoric, a format propria formațiune politică cunoscută și sub denumirea de Partidul georgist. Primul congres al noii formațiuni politice s-a desfășurat în 15 iunie 1930. La acestă grupare va adera și gruparea condusă de Istrate Micescu, reputat jurist și artizanul Constituției din 1938, care oferea legalitate regimului de autoritate monarhică al lui Carol al II-lea.

La Congres vor participa reprezentanți din Constanța și din Cadrilater. Un membru marcant al noii formațiuni politice a fost Ioan N. Roman, liberal cu ștate vechi în partid, avocat, parlamentar, fost judecător, primar la Medgidia și la Constanța. Acesta considera că "steagul ridicat de domnul Brătianu este steagul adevăratului liberalism. Pe el stau scrise: Libertatea de gândire și de exprimare și restabilirea valorilor morale".

La Congres a fost adoptată o Moțiuneprin care se asigura noua conducere de loialitatea liberalilor dobrogeni, ce aveau să îl urmeze pe noul lider. Acesta era perceput ca fiind un adept al monarhiei, un susținător al tronului și al ordinii de stat.

Noul partid a fost apreciat în Cadrilater în județele Durostor și Caliacra. Au aderat la noua formațiune politică: preoți, învățători, profesori, avocați și comercianți de tot felul. Promisiuni electorale erau făcute comunităților de macedoromâni, în special aromâni, care urmau să primească pământ, animale și sume de bani. Această propagandă politică era realizată de Victor Papacostea și V. Zeana, care au reușit într-un timp relativ scurt să convingă grupuri importante de  aromâni, să sprijine noul partid și pe liderul acestuia.

La Tulcea s-a remarcat Virgil Lichiardopol și Ștefan Măzăre, care au tipărit ziarul Înainte, devenit un periodic al propagandei georgiste în județ, dar și în provincie. Și ziaristul constănțean C.N. Sarry a aderat la acest partid, iar ziarul patronat de acesta, Dobrogea jună, a devenit la rândul său un element de propagandă al partidului.
 

 
Încă de la înființarea sa, liderul partidului a acordat o atenție deosebită problemelor cu care se confrunta Dobrogea, încercând să rezolve punctual acele situații. A luat parte la congresele locale ale partidului, de la Constanța și de la Durostor și Caliacra. Se propunea: revizuirea averilor, bugete reale, desființarea taxelor și impozitelor, credite pentru dezvoltarea agriculturii, condiții de muncă și de viață mai bune, condiții mai bune de muncă pentru pescari, căi de comunicație sigure, modificarea legislației în anumite domenii, drepturi pentru minorități, o atenție deosebită a fost acordată și aromânilor, cu care avea o legătură specială.

Cu astfel de promisiuni electorale, partidul avea să obțină în cadrul alegerilor din iulie 1932, un loc de deputat pe listele județului Constanța,  pentru Gheorghe I. Brăianu. Un rol important a revenit periodicului Dobrogea jună care a publicat o serie de articole, cu apeluri ale liderului de partid, la alegători. Toate eforturile sale nu au rămas fără ecou, fiind ales în Parlamentul Românei.

În cadrul acestui for legislativ și-a făcut cunoscut cuvântul, aducând în atenție anumite probleme legate de dezvoltarea Dobrogei, alături de alt deputat al partidului, ales pe listele județului Caliacra, Victor Papacostea. O problemă ridicată de membrii partidului, pentru a fi susținută în forul legislativ a fost aceea a dezvoltării portului Constanța, unde se vedea un potențial deosebit, de dezvoltare a zonei.

Cu timpul, entuziasmul liberalilor georgiști s-a atenuat, mulți dintre aceștia alegând să părăsească partidul sau să intre într-un con de umbră. Printre cei retrași îl putem aminti pe C:N. Sarry, care în 1936 se retrăgea, fiind urmat de alți membri marcanți ai partidului.

În anul 1938, la 3 februarie, partidul se va reîntoarce la matcă, fuzionând prin absorbție cu Partidul Națioanl Liberal, cu puțin timp înainte de măsurile adoptate de Carol al II-lea de a închide sediile partidelor politice și de a interzice desfășurarea unor activități ale partidelor politice, scoase în afara legii.



Bibliografie selectivă
Dobrogea jună, an XXVI, nr.101 din 14 iunie 1930
Dobrogea jună, an XXVI, nr.111 din21 iunie 1930
Dobrogea jună, An XXX, nr.101 din 12 iunie 1934
Virgil Andronescu, Spre reînoirea liberalismului românesc, Constanța, f.e, f.a.
Valentin Ciorbea, Evoluția Dobrogei între 1918-1944, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005
Adrian Ilie, Liberalismul politic în centrul Dobrogei, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008

 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea - Zone de agrement în Dobrogea interbelică


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Anumite aspecte privind populația orașului Medgidia și a centrului Dobrogei

#citeșteDobrogea: Anumite aspecte privind populația orașului Medgidia și a centrului Dobrogei

2132
#citeșteDobrogea: Rapoarte adresate Ministerului Cultelor și Artelor cu privire la situația școlară a elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în anii 1923 și 1924

#citeșteDobrogea: Rapoarte adresate Ministerului Cultelor și Artelor cu privire la situația școlară a elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în anii 1923 și 1924

3666
#citeșteDobrogea: Ziua independenței de stat a României

#citeșteDobrogea: Ziua independenței de stat a României

4526
#citeșteDobrogea: Aprovizionarea vapoarelor străine ce acostau în portul Constanța în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Aprovizionarea vapoarelor străine ce acostau în portul Constanța în perioada interbelică

4659
#DunăreaCălăuzăTuristică: Defileul Dunării - „Frumuseţea pitorescului său este de o grandoare apăsătoare“ (I)

#DunăreaCălăuzăTuristică: Defileul Dunării - „Frumuseţea pitorescului său este de o grandoare apăsătoare“ (I)

3627
#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea românească - Generalități (II)“

#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea românească - Generalități (II)“

2662
#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea românească - Generalități“

#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea românească - Generalități“

1547
#citeșteDobrogea: Iluminatul public în municipiul Constanța în anul 1947

#citeșteDobrogea: Iluminatul public în municipiul Constanța în anul 1947

1955
#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea de la izvor până la frontiera României“

#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea de la izvor până la frontiera României“

1792
#GhidDobrogean1924: Techirghiolul, locul cu „cel mai superior nămol din lume“

#GhidDobrogean1924: Techirghiolul, locul cu „cel mai superior nămol din lume“

1939
#citeșteDobrogea: Vizita muftiilor din Dobrogea în Republica Turcia în anul 1923

#citeșteDobrogea: Vizita muftiilor din Dobrogea în Republica Turcia în anul 1923

2154
#GhidDobrogean1924: Retrospectiva sezonului la stațiunea balneară Tekirghiol-Sat în perioada interbelică

#GhidDobrogean1924: Retrospectiva sezonului la stațiunea balneară Tekirghiol-Sat în perioada interbelică

2621
​#GhidDobrogean1924: „Satul Tekirghiol - scurtă monografie“

​#GhidDobrogean1924: „Satul Tekirghiol - scurtă monografie“

2907
#citeșteDobrogea:Examenele elevilor Seminarului musulman din Medgidia în anul 1937

#citeșteDobrogea:Examenele elevilor Seminarului musulman din Medgidia în anul 1937

2691
#GhidDobrogean1924: „Lacurile sărate de pe malul Mării Negre“

#GhidDobrogean1924: „Lacurile sărate de pe malul Mării Negre“

2630
#citeșteDobrogea: Istrate Micescu  și legătura sa cu Dobrogea

#citeșteDobrogea: Istrate Micescu și legătura sa cu Dobrogea

2531
#GhidDobrogean1924: „Tekirghiolul - Staţiune balneară şi climaterică“

#GhidDobrogean1924: „Tekirghiolul - Staţiune balneară şi climaterică“

3301
#GhidDobrogean1924: „Teatre și Grădini“ din Constanța interbelică

#GhidDobrogean1924: „Teatre și Grădini“ din Constanța interbelică

2139
#citeșteDobrogea: Căile ferate în Dobrogea

#citeșteDobrogea: Căile ferate în Dobrogea

2129
#citeșteDobrogea: Disciplinele studiate în cadrul Seminarului musulman din Medgidia în perioada 1932-1933

#citeșteDobrogea: Disciplinele studiate în cadrul Seminarului musulman din Medgidia în perioada 1932-1933

2593