#citeșteDobrogea: Grigore Tocilescu, inițiatorul săpăturilor arheologice de la Adamclisi și întemeietorul epigrafiei românești

  • Grigore Tocilescu este considerat întemeietorul epigrafiei românești.
  • Astăzi se împlinesc 112 ani de la dispariția renumitului arheolog. 

Acum 112 ani se stingea fulgerător reputatul Grigore Tocilescu, arheolog, epigrafist și folclorist. Este considerat întemeietorul epigrafiei românești, cercetările sale fiind o premieră în România.
 
Grigore Tocilescu s-a născut pe 26 octombrie 1850, în localitatea Fefelei, județul Prahova. Și-a început formarea la Liceul Sf. Sava din București continuând cu studiile superioare la Facultatea de Drept din capitală. Urmează și studiile la Viena, pe specializare în epigrafie și arheologie.
 
Este trimis în Bulgaria, Rusia și Franța pentru cercetări arheologice după care revine în România unde publică lucrarea „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor“.
 
Din 1881 devine profesor de istorie antică și epigrafie în cadrul Universității din București, precum şi director al Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti. În aceeași perioadă ocupă și postul de secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1881-1885) şi inspector general al Învăţământului (1885-1890).
 
A cercetat şi publicat numeroase documente (spre exemplu, "534 documente istorice slavo-române din Ţara Românească şi Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul, 1346-1603"), a publicat studii ample, referitoare inclusiv la personalităţi ale istoriei naţionale precum Mihai Viteazul sau Tudor Vladimirescu, precum şi diverse articole pe teme sociale şi culturale.
 
De asemenea, din 1877, a fost membru corespondent al Societăţii Academice Române, apoi membru titular (din 22 martie 1890) al Academiei Române. A fost preşedinte al Secţiunii Literare (1898-1901), al Secţiunii Istorice (1901-1903) şi vicepreşedinte (1895-1898; 1907-1909) al Academiei Române. Activitatea lui a fost recunoscută și peste granițe fiind membru al societăţilor de arheologie din Paris, Orleans, Bruxelles, Roma, Atena, Odessa şi Moscova, precum şi vicepreşedinte al Societăţii Ateneul Român.

El este cel care a scris lucrarea „Monumentele epigrafice şi culturale ale Muzeului Naţional de Antichităţi“ (1902-1908), precum şi un „Catalog al Muzeului Naţional de Antichităţi“ (1906). Specialiștii îl consideră întemeietorul epigrafiei românești.

Pentru cariera acestuia, cu adevărat prodigioasă, a fost distins cu Premiul „Al. Odobescu“ al Societăţii Academice Române (1871) şi cu Premiul „Năsturel-Herescu“ al Academiei Române (1882).
 

Grigore Tocilescu este cel care a început cercetările la numeroase situri din Dobrogea

 
El a inițiat cercetările de la Axiopolis, Tomis, Troesmis, Callatis, pe limesul transalutan etc., iar rezultatele acestora le-a publicat în volumul „Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie“, lucrare însoţită de o hartă a Daciei.
 
Trebuie punctat că primele cercetări de la complexul muzeal de la Adamclisi au fost demarate de Grigore Tocilescu. Timp de 12 ani a săpat, făcând descoperiri uimitoare. A reușit să publice o mulțime de lucrări printre care „Castrul Tropaeum Traiani de la Adam Clisi“ (1892), „Monumentul de la Adamclisi. Tropaeum Traiani“(în colaborare, 1895), „Despre monumentul de la Adam Clisi şi diferitele păreri ale originii lui“ (1909). A adunat un număr însemnat de inscripţii greceşti şi latine, editate în publicaţiile de specialitate şi în volumul II din „Corpus Inscriptionum Latinarum“.
 
La ordinul lui Mihail Kogălniceanu, o parte din piesele de la edificiu, au fost duse la București, cu scopul de a face o reconstrucție a monumentului triumfal în capitală. Proiectul reconstrucției a suferit amânări drept pentru care piesele aduse au rămas pentru multă vreme în curtea Muzeului Naţional de Antichităţi.
 
Ba chiar, din cauza dificultăților cu care au fost transportate vestigiile, capitala zumzăia de zvonuri care îl vizau pe reputatul Tocilescu.  Se zvonea că un șlep ce transporta metope s-ar fi scufundat, vina căzând pe celebrul istoric.
 
Se stinge fulgerător pe 18 septembrie 1909. Aflăm detalii despre tragedie din publicaţia Tribuna, anul XIII, nr. 206, datat joi, 24 septembrie 1909.
 
„Prin moartea lui Grigore Tocilescu românii au pierdut pe unul din cei mai erudiţi bărbaţi ai lor, al cărui nume şi lucrări erau cunoscute şi apreciate în întreaga lume ştiinţifică de pretutindeni. Ca om de muncă neobosită, precum sunt puţini pe pământul românesc, activitatea sa ştiinţifică este bogată în roade. La universitate, al cărei profesor era, la muzeul arheologic, al cărui fondator şi conducător a fost, la Academia Română, la Societatea geografică, la Ateneul Român, la Societatea istorică, pe tot locul Tocilescu era omul muncii şi al ştiinţei.
 
Monumentul nepieritor, ce şi-a ridicat însuşi pentru toate veacurile, este studiul şi lucrarea sa privitoare la ruinele romane uriaşe din Dobrogea, cunoscute sub numirea Tropaion de la Adamclisi. «Naşterea acestui monument – zice Grigore Tocilescu – stă în strânsă legătură cu însuşi leagănul istoriei neamului românesc. Uriaşul trofeu, ce împăratul Traian a înălţat la Dunărea de jos, după ce în două crunte şi grele războaie a sfărâmat pe vitejii daci şi le-a supus ţara, are pentru noi, românii, o îndoită însemnătate: el servă de nepieritoare mărturie nu numai pentru prefacerea Daciei în provincie romană, dar încă şi pentru minunatul proces început odată cu această prefacere, din care a răsărit cel dintâi vlăstar al naţiunii noastre».
 
Dezgroparea acestor ruine, apoi restaurarea lor, şi descrierea arheologică şi istorică a tuturor părţilor, sculpturilor, ornamentaţiunilor şi inscripţiunilor erau probleme, fiecare pentru sine, cari reclamau vaste şi temeinice cunoştinţe şi totodată multă trudă.
 
Tocilescu dispunea de amândouă, şi pe amândouă le-a pus în serviciul acestei lucrări mari şi însemnate. Cartea publicată de Tocilescu în colaborare cu învăţaţii Otto Benndorf şi Georg Niemann «Monumentul de la Adamklissi Tropaeum Traiani» editată la Viena de Alfred Holder şi tipărită de Holzhausen în formă artistică, conţine 172 de pagini folio mare, nu numai munca învăţatului român în această direcţie, ci este totodată un giuvaer al literaturii noastre. Rar se va găsi în această literatură a doua lucrare care din punct de vedere ştiinţific şi artistic s-ar putea pune alăturea de publicaţiunea lui Tocilescu.
 
Cunoscutul mecen din Viena, Niculoae Dumba, a purtat cheltuieli însemnate atât pentru ediţiunea română, cât şi cea germană, în care a apărut cartea.
 
Încercările învăţaţilor germani, cu deosebire ale profesorului A. Furtwanger, a dovedi că Trofeul de la Adamklissi nu s-a înălţat în timpuri traianice, ci sub stăpânirea lui Augustus, nu pot slăbi prin nimic meritele lui Tocilescu, nici în cazul când ele ar birui. Toate studiile ştiinţifice cari se fac în jurul monumentului de învăţaţii tuturor naţiunilor mari se întemeiază pe lucrările lui Tocilescu, care astfel ocupă şi va ocupa şi în viitor un loc nedisputat ca învăţat român în lumea ştiinţifică internaţională“.
 
Sursă de documentare: documente.bcucluj.ro

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
  
Citește și:
 
168 de ani de la naşterea „unuia dintre cei mai erudiţi bărbaţi români“, Grigore Tocilescu

Grigore Tocilescu si istoria monumentului de la Adamclisi

Monumentul Victoriei de la Adamclisi – Trofeul lui Traian din Dobrogea


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: 22 octombrie 1916, trupele germano-bulgare ocupă Constanța – „Fiecare cauta să scape cum putea!“

#DobrogeaDigitală: 22 octombrie 1916, trupele germano-bulgare ocupă Constanța – „Fiecare cauta să scape cum putea!“

919
#citeșteDobrogea: Corneliu Stroe ar fi împlinit astăzi 72 de ani

#citeșteDobrogea: Corneliu Stroe ar fi împlinit astăzi 72 de ani

504
#citeșteDobrogea: Ion Coja, intransigent în apărarea românismului

#citeșteDobrogea: Ion Coja, intransigent în apărarea românismului

524
#DobrogeaDigitală: În urmă cu 123 de ani, Caragiale susținea la Constanța conferința „Despre seriozitate“

#DobrogeaDigitală: În urmă cu 123 de ani, Caragiale susținea la Constanța conferința „Despre seriozitate“

429
#DobrogeaAcademică: „Studiul asteroizilor este un domeniu unde cercetătorii români contribuie în mod constant și semnificativ”

#DobrogeaAcademică: „Studiul asteroizilor este un domeniu unde cercetătorii români contribuie în mod constant și semnificativ”

1565
#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian – 85 de ani de viață și peste șase decenii de carieră

#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian – 85 de ani de viață și peste șase decenii de carieră

1323
#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, fondatorul și directorul primei școli de balet din România

#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, fondatorul și directorul primei școli de balet din România

1333
#DobrogeaDigitală: In memoriam Constantin C. Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român

#DobrogeaDigitală: In memoriam Constantin C. Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român

1264
#citeșteDobrogea: Florica Cruceru, mama Muzeului de artă constănțean – 95 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Florica Cruceru, mama Muzeului de artă constănțean – 95 de ani de la naștere

1046
#DobrogeaDigitală: La mulți ani, Liviu Manolache!

#DobrogeaDigitală: La mulți ani, Liviu Manolache!

1016
#citeșteDobrogea: Căi de comunicație în Dobrogea otomană în secolul al XIX-lea

#citeșteDobrogea: Căi de comunicație în Dobrogea otomană în secolul al XIX-lea

948
 #DobrogeaDigitală: Ziarul „Șark”, în sprijinul musulmanilor dobrogeni, „dornici de progres”

#DobrogeaDigitală: Ziarul „Șark”, în sprijinul musulmanilor dobrogeni, „dornici de progres”

1145
#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANŢA“, de Marian Moșneagu. Impresii de călătorie

#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANŢA“, de Marian Moșneagu. Impresii de călătorie

1162
#citeșteDobrogea: La mulți ani, Mircea Tegzeşiu!

#citeșteDobrogea: La mulți ani, Mircea Tegzeşiu!

1170
#DobrogeaDigitală: In memoriam Corneliu Marinescu, personalitate marcantă a orașului Medgidia

#DobrogeaDigitală: In memoriam Corneliu Marinescu, personalitate marcantă a orașului Medgidia

1316
#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu. „Odiseea 2001“ - un vis devenit realitate

#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu. „Odiseea 2001“ - un vis devenit realitate

1391
#DobrogeaDigitală: 125 de ani de la punerea pietrei fundamentale a portului Constanța – „Portul va deveni un izvor de bogăţie pentru ţară“

#DobrogeaDigitală: 125 de ani de la punerea pietrei fundamentale a portului Constanța – „Portul va deveni un izvor de bogăţie pentru ţară“

2481
#citeșteDobrogea: Alexandru Claudian, filosoful pornit din Dobrogea, către lume

#citeșteDobrogea: Alexandru Claudian, filosoful pornit din Dobrogea, către lume

1350
#DobrogeaAcademică: Conferințele Academiei Române, acum doar la un click distanță

#DobrogeaAcademică: Conferințele Academiei Române, acum doar la un click distanță

1691
#DobrogeaDigitală: 15 octombrie 1936 - Apare primul număr al publicației „Marea“, organ oficial al Sindicatului Marinarilor civili, la Constanța

#DobrogeaDigitală: 15 octombrie 1936 - Apare primul număr al publicației „Marea“, organ oficial al Sindicatului Marinarilor civili, la Constanța

1264