#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Suceveanu, patriarhul cetății Histria

  • Se împlinesc 7 ani de la trecerea în neființă a arheologului Alexandru Suceveanu

 
La 24 mai 2013, se stingea din viață, fulgerător, prof.univ.dr. Alexandru Suceveanu, cunoscut cercetător științific de la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din București și colaborator apropiat al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Deși s-a născut la București (11 martie 1940), Alexandru Suceveanu se considera ca făcând parte din familia arheologilor constănțeni, după cum singur declara, într-un articol din revista Pontica 44 (2011), scris cu ocazia pierderii timpurii a profesorului Mihai Irimia.
De altfel, revista constănțeană a fost un forum permanent al lucrărilor științifice întreprinse de Alexandru Suceveanu, iar la cea de-a 70‐a aniversare, i-a dedicat un număr întreg distinsului istoric.  
În cele cinci decenii de activitate, Alexandru Suceveanu a reușit, bazat pe o temeinică pregătire clasică și arheologică, să realizeze o operă vastă, în care regăsim valorificarea exemplară a propriilor săpături de la Histria, Fântânele și
Halmyris (Murighiol), dar și interpretarea novatoare a istoriei Dobrogei antice, în contextul mai larg al lumii grecești și romane. Tematica abordată în cercetările sale se referă la istoria Moesiei în sec. I î.e.n., stratigrafia Histriei romane târzii,
probleme politico‐economice ale Dobrogei secolelor V‐IV î. e. n., statutul juridic al orașului Tomis, inscripții inedite de la Histria și alte aspecte legate de străvechiul Tomis – lucrări și studii pe care autorul le-a reunit în volumul „Opuscula
Scythica. Grecs et Romains au Bas Danube”, București, 2009.
Capitole consistente asupra anticului Tomis se regăsesc și în teza sa de doctorat, publicată în 1977 sub titlul „Viața economică în Dobrogea romană, secolele I‐III e.n”, precum și în lista lungă de lucrări publicate în țară și în străinătate.
Opera sa științifică rămâne de referință pentru cercetările istorico‐arheologice viitoare, iar modelul oferit tinerilor ca dascăl nu s-a stins nici astăzi pentru discipolii săi, specialiști cărora le-a îndrumat lucrările de doctorat și le-a călăuzit, ca ferment, pasiunea pentru comorile trecutului.
La Constanța, a activat ca profesor la masteratul de istorie veche, organizat de Facultatea de Istorie și Științe Sociale a Universității „Ovidius”, în perioada 2003‐2008, susținând prelegeri memorabile în fața studenților care îl urmăreau cu admirație. Ca recunoaștere a meritelor sale științifice, Universitatea din Constanța i‐a decernat, în martie 2010, titlul de doctor honoris causa, iar cercetările asupra siturilor din Dobrogea i-au adus premiul “Remus Opreanu” pentru arheologie al Instituției Prefectului Județului Constanța, în anul 2008.
A deținut funcția de director științific în cadrul Institutului de Arheologie al Academiei Române, dar cea mai aproape de sufletul său a fost, de departe, cetatea Histria, unde a revenit mereu, timp de o jumătate de veac, din studenție și până la sfârșitul vieții, făcând parte și din conducerea acestui prestigios șantier arheologic. Se poate spune că și-a dedicat viața cercetării anticei cetății grecești, trei dintre monografiile sale reprezentând repere de bază în cercetarea acestui sit: Histria VI. Les thermes romains, Bucarest‐Paris 1982 (lucrare distinsă cu premiul “Vasile Pârvan” al Academiei Române din anul 1982); Histria X. La céramique romaine des IerIIIe siècles ap. J.C., Bucarest, 2000; Histria XIII. La basilique épiscopale, Bucarest, 2007.
Alexandru Suceveanu a ales să se odihnească în pământul Histriei, identificându‐se pentru totdeauna cu aceasta, având în preajmă monumentele străvechii așezări vest‐pontice.
 
 
Sursa foto: Revista „Pontica” nr.46
 
Citește și:

#citeșteDobrogea Alexandru Suceveanu, „patriarhul Histriei“, ar fi împlinit 78 de ani pe 11 martie

 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

522
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

520
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

357
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2362
#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

2108
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

2052
#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

2065
Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

1759
„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

1685
#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian:   Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian: Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

2848
Așezările dobrogene după anul 1878

Așezările dobrogene după anul 1878

1955
#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927\

#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927", ediția VII: Cei dintâi apostoli ai Dobrogei

1763
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

1810
#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

2169
Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

1963
#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea:   Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea: Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

1965
#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

1724
 #citeșteDobrogea: „Ce mult te-am iubit”, Mitică Lupu!

#citeșteDobrogea: „Ce mult te-am iubit”, Mitică Lupu!

2098
#DobrogeaDigitală – „Ovidiu la Pontul Euxin” de Adrian Rădulescu: Statuia lui Ovidiu – un simbol de for și o podoabă citadină (galerie foto)

#DobrogeaDigitală – „Ovidiu la Pontul Euxin” de Adrian Rădulescu: Statuia lui Ovidiu – un simbol de for și o podoabă citadină (galerie foto)

1749
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

1517