#citeșteDobrogea: In memoriam Constantin Scarlat, deschizător de drumuri în cunoașterea lumii subacvatice


Arheolog, geolog, biolog, cercetătorul Constantin Scarlat este cel care a întocmit prima hartă a reliefului submarin și a resurselor platoului continental al Mării Negre, de la Callatis, Tomis și Histria.
 
Născut la 21 mai 1935 în localitatea Costișa, județul Neamț Constantin Scarlat a fost un cercetător subacvatic, căpitan-comandor în Marina Militară Română.
 
În copilărie primul bazin i-a fost „bulboana”, unde se scălda zilnic, toată vara. Pârâurile, iazurile, lacurile, gârla, râurile, toate l-au dus în aval spre mare. La 10 ani a trecut Bistrița înot și pe deasupra și pe sub apă. Apele repezi și tumultoase ale Bistriței, Moldovei, Siretului l-au fascinat și atras ca un magnet.
 
A frecventat cursurile la liceele „Petru Rareș” din Piatra Neamț și „Roman Vodă” din Roman.
 
După data de 6 iulie 1953 când a devenit student al Institutului de Marină din Constanța, zona de înot sub apă era cea de lângă lacul Siutghiol, numită de pescari „Șîlîcuri” pentru multele insule submarine. Lacul era traversat înot de la „Cișmea” până la vechea „Casă vapor”, fost centru de pregătire marinărească din Mamaia și apoi în mare spre sud.
 
În perioada practicii marinărești efectuată la bordul navei școală „Mircea”, prin diverse șiretlicuri zilnic era sub apă până când comandantul navelor școală Milu Nicolae a fost nevoit să-l pedepsească disciplinar. Mai târziu, când se afla la bordul distrugătorului „Maria” s-a oferit să încerce apa, temperatura ei. După săritură, a înotat pe sub ea (nava avea un pescaj de 3,5 metri) și a urcat pe scara de pisică în bordul opus. În acest timp, colegii și profesorul Țicăloiu, au dat alarma pentru că nu mai apărea. Ei nu aveau cum să știe că, din copilărie era antrenat să stea sub apă trei minute fără două secunde, un adevărat record, deoarece un om normal nu poate rămâne sub apă decât 15-20 de secunde.
 
În anul 1957 la terminarea școlii navale a avut de optat pentru un post la fluviu, mare sau uscat. De trei ori a ales marea, iar repartiția a fost pe monitorul „Alexandru Lahovary”, apoi pe „Mihail Kogălniceanu”. Ajunsese cunoscut la bordul navelor „Mărășești”, „Mărăști”, monitorul Lahovary prin pasiunea lui de a bântui apele, în străfundul lor, îndeosebi în răgazul orelor libere. În scurtul timp cât și-a desfășurat activitatea ca ofițer de marină la uscat a simțit dorul de „înălțimi ale adâncurilor”, de peisajul mirific și înălțător ce se dezvăluie privirii când pătrunzi în „lumea tăcerii”.
 
Marina Militară al cărei ofițer a fost, i-a înlesnit migăloasa dar plăcuta corvoadă în slujba istoriei și arheologiei subacvatice. După ce absolvă cursul și examenul de comandant de navă în 1965 și altul de hidrometeorologie în 1971, se dedică total cercetărilor acvatice.
 
Pasionat cercetător al adâncurilor, Constantin Scarlat a adus o importantă contribuție la explorarea interdisciplinară a platformei continentale a Mării Negre, de numele său fiind legate importante descoperiri.
 
A inițiat la noi scufundarea autonomă cu aparat autonom de respirat sub apă, a pus bazele primei unități de scafandri din Marina Militară în anul 1967 și a unui sector de cercetare a acestui domeniu în 1969. A întocmit prima hartă a reliefului submarin și a resurselor platoului continental al Mării Negre. Între anii 1977-1979 a fost ofițer secund pe nava de cercetări și intervenție cu scafandri de mare adâncime „Emil Racoviță”, iar după 1980 a lucrat ca specialist scafandru la bordul navelor românești de pescuit oceanic din Oceanul Atlantic.
 
La Muzeul Marinei are merite incontestabile privind amenajarea unui sector de cercetări subacvatice. Aici, a reconstituit, cu certe dovezi de istorie antică, țărmul nevăzut al Mării Negre. Tomis, Callatis, Histria, sunt câteva din vestigiile mediului submarin. Credința lui Nicolae Iorga că trecutul este parte integrantă din prezent i-a devenit o deviză în viață, înțelegând că nu poți trece prin lume fără să-ți apropii trecutul, că nu poți trăi în prezent fără să cunoști ceea ce a fost.
 
A recuperat mii de obiecte de sub apă într-o muncă de pionierat, unde a dovedit nu numai competență tehnică, dar și perseverență condiționate de o bună pregătire fizică. A fost arheolog, geolog, biolog. A studiat în lung și în lat fundul de mare, trasându-i relieful, într-o altfel de configurație decât cea pământeană. Investigațiile i-au relevat căile navigabile de acces în Dobrogea antică, l-au ajutat să refacă drumul apeductelor de la Callatis, după cum, determinările topografice s-au constituit în considerații asupra scufundării navelor otomane în 1877, pe brațul Măcin.
 
Ca lector al Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța a instruit și pregătit numeroase generații de scafandri, a inițiat în acest domeniu un mare număr de copii. Bogata sa activitate pedagogică și științifică s-a materializat într-un număr mare de studii și articole, în numeroase cărți.
 
A încetat din viață pe 23 martie 2006.
 
Sursa text: wikipedia.org
Sursa foto:
Pascale Roibu, scafandru militar, autorul volumului „Vremea căutărilor. Jurnalul unui scafandru”
 
Citește și:

Primul scafandru al României, readus în atenție de Pascal Roibu, inițiatorul muzeului subacvatic

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Idris Asanin, „tătarul patriei străbune”

#citeșteDobrogea: Idris Asanin, „tătarul patriei străbune”

1203
Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (II) - Bulbul, Laz Mahale, Kartal

Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (II) - Bulbul, Laz Mahale, Kartal

1488
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Părintele Avedis Mandalian rememorează o dată istorică în viața comunității armene din Constanța

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Părintele Avedis Mandalian rememorează o dată istorică în viața comunității armene din Constanța

1008
Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (I) - Kuzgun, Kara-Omer, Alakapî

Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (I) - Kuzgun, Kara-Omer, Alakapî

6045
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Suren Kolangian, un autentic istoric al neamului armenesc

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Suren Kolangian, un autentic istoric al neamului armenesc

1725
#DobrogeaDigitală: Carmen Gutuleanu sau distinsa doamnă a pianului, aflată în spatele multor glorii lirice

#DobrogeaDigitală: Carmen Gutuleanu sau distinsa doamnă a pianului, aflată în spatele multor glorii lirice

2994
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Prodigios „slujitor” al Thaliei, Florin Kevorkian - actor, regizor, scenarist, profesor la UNATC

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Prodigios „slujitor” al Thaliei, Florin Kevorkian - actor, regizor, scenarist, profesor la UNATC

2618
#citeșteDobrogea: Remember George Pruteanu, la 12 ani de la dispariție. „A asculta manele e degradant ca și a te scobi în nas cu degetul până la cot”

#citeșteDobrogea: Remember George Pruteanu, la 12 ani de la dispariție. „A asculta manele e degradant ca și a te scobi în nas cu degetul până la cot”

1664
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Levon Kalustian - cel mai de seamă publicist al epocii interbelice

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Levon Kalustian - cel mai de seamă publicist al epocii interbelice

1218
#DobrogeaDigitală: Un senior al baletului constănțean, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Un senior al baletului constănțean, la aniversare

1124
102 ani de la actul Unirii de la Chișinău (27 martie/9 aprilie 1918): Unirea Basarabiei cu „mama sa”, România, în lumina unor lucrări ale istoricilor transpruteni

102 ani de la actul Unirii de la Chișinău (27 martie/9 aprilie 1918): Unirea Basarabiei cu „mama sa”, România, în lumina unor lucrări ale istoricilor transpruteni

504
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Dr. Iacob Melcon Iacobovici - „omul de bronz” al lumii medicale românești

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Dr. Iacob Melcon Iacobovici - „omul de bronz” al lumii medicale românești

1478
#citeşteDobrogea: Panait Cerna, poetul emblematic al Tulcei

#citeşteDobrogea: Panait Cerna, poetul emblematic al Tulcei

1459
#citeșteDobrogea: Pilda făuritorului de așezăminte istorice constănțene, preotul Nicolae Paveliu, la 146 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Pilda făuritorului de așezăminte istorice constănțene, preotul Nicolae Paveliu, la 146 de ani de la naștere

1453
#DobrogeaDigitală: Ștefan Bezdechi, filologul de excepție care ne-a adus mai aproape clasicismul antic

#DobrogeaDigitală: Ștefan Bezdechi, filologul de excepție care ne-a adus mai aproape clasicismul antic

1149
Medgidia în perioada comunistă (I)

Medgidia în perioada comunistă (I)

1458
#citeşteDobrogea: Traian Coșovei, poet al „Dobrogei de aur”

#citeşteDobrogea: Traian Coșovei, poet al „Dobrogei de aur”

1897
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Fruntași politici, puși la zid pentru atitudine reprobabilă

#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Fruntași politici, puși la zid pentru atitudine reprobabilă

1700
Poveștile oamenilor din anticul Tomis (III): Familii și destine

Poveștile oamenilor din anticul Tomis (III): Familii și destine

804
Ionel Mătăsăreanu, pictorul inspirat de îngeri

Ionel Mătăsăreanu, pictorul inspirat de îngeri

2212