#citeșteDobrogea: In memoriam Lucian Grigorescu, la 55 de ani de la marea trecere


Astăzi se împlinesc 55 de ani de la moartea pictorului dobrogean Lucian Grigorescu, care se stingea, în urma unei boli incurabile, pe 28 octombrie 1965. 
 
Născut la 1 februarie 1894, în Medgidia, este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți contemporani ai postimpresionismului din pictura românească.



A studiat la „Academia de Belle Arte” din Bucureşti, dar războiul i-a întrerupt studenția, fiind nevoit să plece pe front, ca artilerist. La Iași, acolo unde s-a refugiat cu familia, și-a vernisat prima expoziţie personală.
După război, și-a reluat studiile, definitivându-și formația artistică în marile capitale europene, unde a avut ocazia să frecventeze atelierele marilor pictori impresioniști ai vremii.

La Roma, lucrează cu Etore Ferrari, celebrul autor al statuii lui Ovidius Publius Naso de la Constanţa, iar la Paris îi regăsește pe Brâncuşi şi Theodor Pallady.  Călătoreşte spre sudul Franţei, descoperind Cassis sur Mer, orășelul unde va lucra între anii 1927-1939, fiind fascinat de lumina intensă și de culorile aprinse ale regiunii dintre Marsilia și Toulon.
 
Expune la Roma, Helsinki, Paris, Berlin, Moscova sau Cairo.
Poposește adesea la Balcic, unde avea mulți prieteni și unde îi plăcea să imortalizeze pe pânză mare și culorile fără egal ale colinelor.

Se întoarce în ţară înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, dar e nevoit să plece din nou pe front, ca reporter militar – va fi momentul când va picta, în acuarele şi guaşă, scene inspirate de război.
 
În anul 1937 expune la Paris în cadrul Expoziţiei Universale, iar în 1938 este invitat să participe la Bienala de la Veneţia. Este, de asemenea, prezent cu 85 de pânze la sala „ Dalles”, expoziția trezind ecouri entuziaste în rândul publicului și al criticilor de artă. În 1948, devine membru corespondent al Academiei Române, fiind numit Maestru Emerit al Artei, Artist al Poporului, Laureat al Premiului de Stat. 

Lucrările sale de artă sunt expuse în Muzeul de Artă al României, în Muzeul Zambaccian, în Muzeul Brukenthal şi în Muzeele de artă din Constanţa şi Ploieşti. 
Cel mai cunoscut tablou al său, Arlechinul, se află în Muzeul Zambaccian, înfiinţat la Bucureşti de un alt dobrogean, colecţionarul de artă Krikor H. Zambaccian.

Lucian Grigorescu este, probabil, cea mai cunoscută personalitate a oraşului Medgidia, al cărui cetățean de onoare a fost declarat în 2006. Numele său a fost dăruit muzeului din localitate (cu o soartă destul de tristă și care încă așteaptă să fie redeschis), Casei de Cultură a Sindicatelor, unei străzi, unei grădinițe şi unei școli gimnaziale. De asemenea, în Medgidia se organizează periodic o tabără internațională de pictură, care îi omagiază numele și remarcabila activitate artistică. 
 
Sursa foto: Biblioteca municipală Medgidia
 

Citește și:

Lucian Grigorescu (1894-1965), un artist universal (galerie foto)  

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Dobrogeanul Lucian Grigorescu, cel care a pictat Medgidia pe harta internațională a artei

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica. „«Bucuria care stă» e formula potrivită a eternităţii noastre“

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica. „«Bucuria care stă» e formula potrivită a eternităţii noastre“

377
 #DobrogeaDigitală: Constantin Noica - „Cel mai mic lucru e o piatră pe care ţi-o legi de gât. Când o arunci, apoi, ea te trage după ea, şi…“

#DobrogeaDigitală: Constantin Noica - „Cel mai mic lucru e o piatră pe care ţi-o legi de gât. Când o arunci, apoi, ea te trage după ea, şi…“

1106
#DobrogeaDigitală: „În filosofia lui Kant, găsim două elemente fundamentale - unul idealist și altul realist“

#DobrogeaDigitală: „În filosofia lui Kant, găsim două elemente fundamentale - unul idealist și altul realist“

1704
#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - Despre Dumnezeu

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - Despre Dumnezeu

1434
#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - Despre imposibilitatea de a face orice

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - Despre imposibilitatea de a face orice

1324
#Citește Dobrogea: Unele aspecte cu privire la viața tătarilor dobrogeni, în timpul regimului comunist (GALERIE FOTO)

#Citește Dobrogea: Unele aspecte cu privire la viața tătarilor dobrogeni, în timpul regimului comunist (GALERIE FOTO)

1680
#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - „Drama omului contemporan ni se pare că nu e alta decât aceasta... nu ştie să uite“

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - „Drama omului contemporan ni se pare că nu e alta decât aceasta... nu ştie să uite“

1345
#DobrogeaDigitală: Un „răvaș deschis”, cu ocazia unei zile istorice

#DobrogeaDigitală: Un „răvaș deschis”, cu ocazia unei zile istorice

1637
#DobrogeaDigitală: „Eminescu, inspiratul mării”

#DobrogeaDigitală: „Eminescu, inspiratul mării”

1509
#CiteșteDobrogea: Despre lucrurile simple, în „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica

#CiteșteDobrogea: Despre lucrurile simple, în „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica

1791
#DobrogeaDigitală: „Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii”

#DobrogeaDigitală: „Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii”

1448
#CiteșteDobrogea: Constantin Noica - „Cultura noastră e de tip matematic şi tipul acesta se opune culturei de tip istoric“

#CiteșteDobrogea: Constantin Noica - „Cultura noastră e de tip matematic şi tipul acesta se opune culturei de tip istoric“

1802
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Nicolae Iorga - „Par’că e o maşină enormă, conştientă, un motor de viaţă şi inteligenţă“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Nicolae Iorga - „Par’că e o maşină enormă, conştientă, un motor de viaţă şi inteligenţă“

2123
Doina Jela, „Pe cont propriu - jurnal (1989 - 1995)“: „Atunci când ceva se termină, trebuie să ne gândim că ceva începe“

Doina Jela, „Pe cont propriu - jurnal (1989 - 1995)“: „Atunci când ceva se termină, trebuie să ne gândim că ceva începe“

1769
#DobrogeaDigitală: Iftimie Ilisei, figură marcantă în galeria primarilor Medgidiei

#DobrogeaDigitală: Iftimie Ilisei, figură marcantă în galeria primarilor Medgidiei

2334
#DobrogeaDigitală: Doina Baier, la 84 de ani

#DobrogeaDigitală: Doina Baier, la 84 de ani

1589
#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“

#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“

1681
#DobrogeaDigitală: Viața și opera lui Edgar Allan Poe, „marcate cu sigiliul de foc al geniului”

#DobrogeaDigitală: Viața și opera lui Edgar Allan Poe, „marcate cu sigiliul de foc al geniului”

1375
#DobrogeaDigitală: „Atât de grea ni se pare misiunea de învăţător în Dobrogea, că nu credem prea mari orice sacrificii s\'ar face din partea statului pentru a-i asigura propăşirea”

#DobrogeaDigitală: „Atât de grea ni se pare misiunea de învăţător în Dobrogea, că nu credem prea mari orice sacrificii s'ar face din partea statului pentru a-i asigura propăşirea”

1375
#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»

#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»

1518