#citeșteDobrogea: Inaugurarea liniei ferate Constanța - Cernavodă, în pericol - Procesul DBSR vs Xenos (1860-1863) Răzgândirea armatorului, șicane și o lungă judecată (II)

 Sediul Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour Co. (DBSR). Fotografie din arhiva personală pusă la dispoziție de Dan Şambra.
Cu doar câteva luni înaintea programatei inaugurări a liniei ferate Kustendjie (Constanța) – Tchernavoda (Cernavodă/Bogazchioi), compania britanică „Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour Co.” (DBSR) era obligată să trimită în anul 1860, în Dobrogea, o încărcătură de 700 de tone de marfă (componente mecanice, utilaje, unelte de cale ferată), produse necesare finalizării lucrărilor feroviare. În urma deciziei luate de Consiliul Director al consorțiului, de a găsi un transportator maritim, secretarul DBSR Francis Parkes a contactat firma de shipping „The Greek and Oriental Steam Navigation Company”. Aceasta era deținută de armatorul grec Stephanos Xenos, proprietar al unei impresionate flote de steamere (vapoare, vase cu aburi și dotate cu motoare puternice). Parkes nu a vorbit direct cu Xenos, ci cu adjunctul acestuia, secretarul Joseph Fitze. Cei doi înalți funcționari s-au întâlnit de câteva ori, s-au înțeles verbal cu privire la condițiile și prețul transportului, după care au început să schimbe scrisori oficiale, în prima jumătate a lunii iulie. Era deja stabilit ca transportul mărfii DBSR să fie efectuat de către cel mai nou steamer al flotei Xenos și anume vasul „Mavrocordatos”, lansat la apă chiar în primăvara acelui an. „Mavrocordatos” trebuia să părăsească Anglia pe data de 1 august, având ca destinație orașul Kustendjie (Constanța).
 
Lucrurile păreau a fi puse la punct, cu atât mai mult cu cât pe  9 iulie, Fitze îi scrisese lui Parkes următoarele:
„Dragă domnule, acceptăm termenii scrisorii dvs. din data de 2 (iulie) pentru stocul rulant pentru Kustendjie, prin Mavrocordatos. Puteți face comanda cât mai repede. Al dvs umil Joseph Fitze, pro Stephanos Xenos”.
 
Pe data de 20 iulie toată înțelegerea este dată complet peste cap. DBSR află cu stupoare că armatorul Xenos este dezamăgit de termenii acceptați de adjunctul său Fitze și că nu vrea să accepte încărcarea mărfii pe vasul „Mavrocordatos”.
 
Patronul grec scrie pe 21 iulie o scrisoare adresată conducerii „Danube Black Sea Railway”:
Domnilor, am aflat că pe 9 iulie Mr. Fitze, un funcționar al companiei mele, a încheiat un contract pentru a transporta anumite bunuri cu vasul Mavrocordatos. Acesta este un contract de care eu nu am fost informat, astfel că vă pot spune că nu mă consider responsabil, pentru că acest angajat nu are nicio putere să acționeze în numele meu, ori să semneze vreun document în numele meu…”
Xenos cerea practic rediscutarea condițiilor contractului, având alte pretenții financiare și solicitând tarife noi și mai mari. DBSR se afla acum într-o situație delicată, fiind dornică să inaugureze linia ferată dobrogeană cât mai repede, ori acest lucru nu se putea face fără marfa ce ar fi trebuit să ajungă la Kustendjie.
 


Reacția companiei britanice este imediată: își contactează firma de avocați „Johnston, Farquhar & Leach”, care preia frâiele discuției cu Xenos. Astfel, avocații îi scriu armatorului grec:
Domnule, suntem împuterniciți… să vă acționăm în instanță, vă considerăm responsabil de neîndeplinirea termenilor… Compania (DBSR) este gata să își îndeplinească partea sa de înțelegere, dar dvs. persistați în refuzul de a vă îndeplini obligațiile… Compania vă face responsabil de toate pierderile, distrugerile și cheltuielile ce ar putea apărea. Ați fost deja informat că mare parte din materiale sunt deja, fie în Londra, fie în drum spre aceasta, gata pentru încărcare… O întârziere este în afara discuției… Vă rugăm să înțelegeți că dacă nu primim până mâine (marți) la ora 1 (13.00) o retragere a scrisorii dvs din 21 iulie, compania va înțelege că persistați în refuz și va apela la o altă variantă pentru a trimite marfa”.
 
Foarte probabil, Stephanos Xenos a încercat să profite de nerăbdarea DBSR-ului de a trimite marfa și să obțină în acest fel avantaje financiare mai mari decât cele stabilite inițial de funcționarul său Fitze. Dacă a fost astfel, planul său a eșuat, pentru că reacția celor de la „Danube Black Sea Railway” a fost una imediată și nu a lăsat loc de renegocieri.
 
Xenos încearcă să salveze contractul și continuă să ceară modificare anumitor clauze. El le scrie avocaților de la „Johnston, Farquhar & Leach”:
Domnilor. Ca răspuns al scrisorii dvs vă anunț că nici un contract nu a fost finalizat între mine și DBSR, ci doar a existat o înțelegere preliminară între angajatul meu Mr. Fitze și acei domni… Consider că trebuie discutat asupra unor clauze… ne putem înțelege. Mavrocordatos se pregătește să plece spre Patras și va pleca imediat spre acea destinație, dacă ne refuzați”.
 
Practic, Xenos dorește un nou contract, încheiat în termenii săi, dar solicitările sale erau prea exagerate pentru a fi acceptate de către DBSR. Cele două părți continuă să și trimită scrisori însă DBSR nu are de gând să cedeze. Avocații companiei îi comunică armatorului:
„Persistați și nu avem altă alternativă în afară de cea a face noi înțelegeri cu alți parteneri și de a vă face responsabil pentru consecințe…”
 
Pe 23 iulie, DBSR își anunță subantreprenorul ce îi aducea marfa la Londra să nu încarce nimic pe „Mavrocordatos”. Între timp, compania caută un alt steamer și negociază, cu succes, cu transportatorul „Smiths & Sunduis &Co.” Londra.
Xenos nu știe nimic de aceste negocieri și continuă să creadă că îi va convinge pe britanici să îi accepte condițiile. Pe 27 iulie, el trimite o telegramă firmei care adusese la Londra marfa DBSR-ului:
„De ce nu încărcați bunurile DBSR pe Mavrocordatos? Răspundeți imediat, vasul așteaptă. Foarte Urgent”.
El primește imediat răspuns:
„Nu putem face acest lucru. Avem ordin de la Mr. Parkes să nu încărcăm”.
 
Xenos nu se lasă bătut și pe 1 august 1860 îi scrie lui Parkes:
„Domnule. Am așteptat bunurile dvs… pentru Mavrocordatos dar am fost informat că ați stopat tranzacția, până la noi ordine. Vă anunțăm că suntem pregătiți să primim marfa și vă rog să dați ordine de încărcare imediată pentru ca vasul să poată pleca”.
 
Fără ca Xenos să fie la curent, pe 2 august un vas al companiei „Smiths& Sunduis&Co.” pleca din Royal Victoria Docks, Portul Londrei, având la bord cele 700 de tone de marfă pentru Kustendjie. În aceeași zi, secretarul Parkes îi scria armatorului grec că firma DBSR nu mai este interesată de serviciile sale și că relația lor s-a încheiat. Xenos îi amenință că îi dă în judecată și văzând că a pierdut lupta este gata să accepte chiar și primele clauze, cele încheiate de Parkes și Fitze. Vremea discuțiilor se încheiase însă…
 
Marfa DBSR-ului a ajuns la Kustendjie la timp. S-au efectuat ultimele lucrări, iar calea ferată a fost inaugurată, cu succes, pe data de 4 octombrie 1860. Scandalul DBSR-Xenos avea să se mute acum în sălile de tribunal (ambele părți au depus plângeri), judecat în diverse instanțe și în final la Court of Common Pleas, secție capabilă să judece litigiile de natură economică. În cele din urmă, DBSR a avut câștig de cauză, în sensul că a fost admisă decizia sa de a schimba transportatorul întrucât cel inițial nu și-a respectat obligațiile inițiale. Această decizie a instanței a creat o nouă pagină în jurisprudența maritimă comercială.
 
Pentru Xenos, procesul cu DBSR a fost doar începutul unei serii negre de evenimente. Îndatorat la mari bănci britanice, în câțiva ani, armatorul avea să își piardă întreaga flotă de steamere. Din 1863, vasul „Mavrocordatos” iese din proprietatea sa și va avea, pe rând, alți trei „stăpâni”. Pe 27 mai 1871, încărcat cu grâu, vasul „Mavrocordatos” avea să eșueze în apele Africii de Sud, în Golful Algoa (683 km Est de Capul Bunei Speranțe), în timpul unei curse Cape Town - Porth Elisabeth. 
 
„Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour Co. Ltd” a continuat să exploateze calea ferată Constanța - Cernavodă și portul Kustendjie (Constanța) până în 1882, când aceste concesiuni au fost răscumpărate, cu bani grei, de către statul român.
 
Bibliografie selectivă
 
The Law Journal Report for the Year 1861, 1862, 1863 - DBSR vs Xenos case
Gelina Harlaftis - A history of greek owned shipping - The making of an International Tramp Fleet, 1830 to the present day, London and New York 2005.
tynebuiltships.co.uk - Tyne Built Ships - A History of Tyne shipbuilders and the ships they built
Ilie Popescu - 150 de ani de căi ferate dobrogene.
 
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Inaugurarea liniei ferate Constanța - Cernavodă, în pericol. Procesul DBSR vs Xenos (1860-1863) (I)

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

781
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

731
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

921
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1065
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1597
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1656
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1899
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1709
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1632
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1511
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

2003
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2382
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2576
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2889
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2843
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2595
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2562
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2715
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2838
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3495