#citeșteDobrogea: Industria constănțeană de dulciuri în perioada interbelică

 
Această subramură a industiei alimentare a avut un rol deosebit în cadrul industriei naționale, fiind aducătoare de venituri importante. Unele produse au devenit adevărate brand-uri locale sau naționale, bucurându-se de aprecierea unanimă a consumatorilor.

 
Fabricile de dulciuri și biscuiți au funcționat în această perioadă. În orașul de la malul mării au fost deschise importante stabilimente care aveau acest obiect de activitate.

Fabrica de rahat, halva și bomboane BELLA GUSTA, producea în anul 1928 circa 80  tone de halva, 50 tone de rahat și 3 tone de bomboane cu diferite arome. Această fabrică avea o forță motrice de 20 CP, iar în anul 1933 de 73 CP, deși se înregistrase criza social-economică de supraproducție, iar în cazul de față se constata o creștere a capacității de producție.  Această creștere se datora în primul rând cererii consumatorilor pentru aceste produse. A reușit să producă 100 tone de rahat , 200 tone de halva și 10 tone bomboane. Datorită acestui flux tehnologic crescut,  numărul muncitorilor a crescut de la 27 în 1938, la 52 în 1941.



Fabrica de halva HAMANDJIA ZADE, M. ZEKY, D. PSALTIDI, reprezenta cea mai mare investiție în domeniu. Avea o forță motrice de 45 CP, desfășurându-și activitatea 6 lucrători și având un capital investit de 2,6 milioane lei. Producția anuală era de 380 tone de halva și marmeladă de mere, prune sau de pere.

Fabrica MERCUR avea ca obiect de activitate același domeniu producând 150 de tone de marmeladă, 60 tone halva, 120 tone bomboane, 80 tone zahăr candel, în anul 1928. În cazul acestui stabiliment productiv,  în perioada crizei se va confrunta cu o lipsă a comenzilor, drept pentru care va diminua producția, înregistrându-se o producție de 30 tone rahat,  30 tone marmeladă și 10 tone bomboane.  După depășirea momentului de criză, din anul 1934,  își va recupera pierderile, angajând alți 10 oameni, iar forța motrice ajungând la 37 CP.

Alte fabrici producătoare de dulciuri au fost: VENUS ( bomboane și rahat),  AURORA (dulcețuri),  HOREN (zaharicale), care aveau solicitări tot mai numeroase, iar acest lucru a contribuit la creșterea numărului de angajați și a forței motrice.

Pe lângă fabricile de dulciuri au funcționat și fabricile de biscuiți. Cele mai importante fabrici erau: LUZITANIA (12 CP și 13 muncitori ce producea 100 tone pe an), HYGEIA și LE SOLEIL ( cu capacitate de 100 tone anual fiecare).

N. Rusenescu, realiza un anuar al activităţilor economice din judeţ, inclusiv din Medgidia, din care ne putem face o idee asupra activităţii comerciale în domeniu. Hosep Bagdesciu, era proprietarul unui magazin de dulciuri, foarte apreciat de localnici.

În pragul celui de-al Doilea Război Mondial funcţiona Fabrica DARIS, ce producea bomboane şi halva. Activitatea va înceta, datorită războiului, iar proprietarul său va emigra în Grecia.

La 28 septembrie 1947 se înregistrau cereri către Primărie, din partea unor comercianţi ce doreau să îşi deschidă afaceri pe durata târgului Panairului, la Medgidia. Unul dintre aceștia era Costică Bălulescu, din Bucureşti, ce deschidea o prăvălie cu dulciuri.

În concluzie, putem spune că această subramură a industriei alimentare, aducea venituri importante celor care aveau curajul să investească în domeniu, iar pierderile înregistrate nu se contabilizau a fi foarte mari, chiar și în momentele de criză economică.

 
Bibliografie selectivă
S.J.A.N.C., Fond I.M.C., dosar 78/1941
S.J.A.N.C., Fond Primăria  Medgidia, dosar 36/1947
N. Rusenescu, Anuarul presei române şi al lumii politice, Constanţa, 1926
Adrian Ilie, Medgidia. Istoria orașului din anul 1918 până în prezent, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 

Citește și:

#citeșteDobrogea Turcii dobrogeni și preocupările lor după 1878