#citeșteDobrogea: Ion Cantacuzino, „întruparea puterii, voinții și inteligenții omenești”


 
Savantul Ion Cantacuzino s-a născut în urmă cu 157 de ani, pe 25 noiembrie 1863, într-o familie aparținând vechii aristocrații românești, unde a deprins dragostea de cunoaștere și pasiunea pentru științe, dar și pentru artă.
 
Cercetător neobosit, profesor iubit de studenți, apreciat de colegi, organizator dedicat în domeniul sănătății publice, fondator al școlii române de patologie experimentală și de imunologie, Ion Cantacuzino este unul din creatorii medicinii științifice românești, supranumit „Pasteur al Românei”.
 
Cu studii la Paris, unde a urmat Filosofia, Științele naturale și Medicina, obține titlul de Doctor în medicină în 1895, cu teza, „Cercetări asupra modului de distrugere a vibrionului holeric în organism”. După terminarea studiilor, lucrează în Institutul Pasteur, ca asistent al celebrului profesor Ilia Mecinikov, în domeniul mecanismelor imunitare ale organismului.
Întors în România, este numit profesor de Medicină experimentală la Facultatea de Medicină din București (1901) și Director general al Serviciului Sanitar din România (1907).

Cu vocație de autentic ctitor, a înființat Laboratorul de Medicină Experimentală, din cadrul Facultății de Medicină, „Institutul de Seruri și Vaccinuri”, precum și mai multe reviste de specialitate: „Revista Științelor Medicale”, „Annales de Biologie” și „Archives roumaines de pathologie expérimentale et de microbiologie”.




Pe baza cercetărilor sale privind vibrionul holeric, Cantacuzino a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numită „Metoda Cantacuzino”, folosită chiar și în zilele noastre, în țările unde mai apar cazuri de holeră. Datorită lui, România a fost a doua țară din lume, după Franța, care a introdus în 1926 vaccinul BCG ("Bacilul Calmette-Guérin"), pentru vaccinarea profilactică a nou-născuților împotriva tuberculozei.
Ion Cantacuzino a fost un remarcabil organizator al campaniilor antiepidemice, calitate pe care a demonstrat-o în combaterea epidemiei de tifos exantematic și a holerei în timpul primului război mondial, precum și în campania antimalarică.

A fost membru titular al Academiei Române din anul 1925, membru în Comitetul de Igienă al Ligii Națiunilor, al societăților de Biologie, de Patologie Exotică și al Academiei de Științe din Paris, distins cu titlul de Doctor honoris acordat de universitățile din Lyon (1922), Bruxelles (1924), Montpellier (1930), Atena (1932) și Bordeaux (1934).

Cu tenacitate și entuziasm, a trudit până în ultima clipă în laboratorul său, cu o putere de muncă fără egal. Așa cum scria istoricul Nicolae Iorga, „doctorul Ion Cantacuzino era însăși întruparea integrală a puterii, voinții și inteligenții omenești, un exemplar de rasă cum trebuie veacuri pentru a-l dărui unui popor”.
 
S-a stins la 14 ianuarie 1934, iar rămășițele sale pământești au fost depuse în cripta din incinta Institutului care îi poartă numele. 

Citește și:

Proiect pentru modernizarea Institutului Cantacuzino, reluarea producției de vaccin și dezvoltarea de noi produse farmaceutice
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

1140
#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

1055
#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

934
#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

862
#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

1807
#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

1617
#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

1802
100 de ani de la apariția primului număr:   Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

100 de ani de la apariția primului număr: Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

1465
#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

870
#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

1140
#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

1207
#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

1052
#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

1419
#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

1875
#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

1781
#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

1957
#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

850
#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

1154
#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

1715
#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

1190