#citeșteDobrogea: Ion Coja, intransigent în apărarea românismului

  • Profesorul Ion Coja împlinește azi 79 de ani
 
Ion Coja s-a născut la Constanţa, pe 22 octombrie 1942, într-o familie de mocani ardeleni, bunicii săi fiind originari din Bran, Răşinari şi Săcele.
 
Absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân”, promoţia 1960, și ulterior al Facultății de Litere din București, Ion Coja rămâne asistent la Catedra de lingvistică generală, la recomandarea profesorului Alexandru Graur, parcurgând apoi toate treptele universitare.



Paralel cu activitatea didactică şi ştiinţifică, Ion Coja a simțit întotdeauna nevoia și datoria să se implice în viața socială şi politică, susținându-și curajos principiile, promovând adevărul istoric, patriotismul şi fiind atașat de doctrina naționalistă. „Sunt român şi nimic din ce este românesc nu-mi este străin!” pare a fi motto-ul său, împărtășit cu doi dintre mentorii de care s-a simțit inspirat: Alexandru Graur şi Petre Ţuţea.


Ion Coja s-a afirmat, de asemenea, ca autor de literatură şi publicistică, punându-și semnătura pe o serie de romane şi piese de teatru, publicând numeroase articole de forță, dezbătând teme dintre cele mai arzătoare ale societății.

În anii ’90, intră în politică și este ales senator pe lista Partidului Democrat Agrar. Se remarcă prin numeroase intervenţii oportune şi energice, prin campania iniţiată împotriva legiferării dreptului străinilor de a cumpăra pământ în România.

Este activ în Uniunea Vatra Românească și înfiinţează Liga pentru Combaterea Anti-Românismului LICAR, organizaţie care se implică radical în apărarea drepturilor elementare ale românilor, ca populaţie majoritară şi făuritoare a statului român.
În prezent, scrie și comentează aproape zilnic pe site-ul său ioncoja.ro, fiind la curent cu tot ce se întâmplă în societatea românească și combătând cu fermitate toate inițiativele anti-românești sau anti-creștine - o voce care nu poate fi ignorată și care denotă curaj și tinerețe a spiritului.
 
Sursa foto: facebook/ion coja

Citește și:

#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

743
Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

749
#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

1245
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri  de-a lungul timpului (II)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (II)

1687
Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

1809
Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

1651
#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

1728
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

2599
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

1563
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

1558
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

1616
#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

1451
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

1456
Istoria Dobrogei - Populație  Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

Istoria Dobrogei - Populație Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

1513
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

1360
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

1170
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

1284
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1285
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1220
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1167