#citeșteDobrogea: Ion Jalea, un destin artistic de excepţie

  • Astăzi se împlinesc 133 de ani de la nașterea sculptorului dobrogean Ion Jalea. 
Născut la Casimcea, judeţul Tulcea, pe 19 mai 1887, din părinţi veniţi din Ardeal, îşi face studiile primare în satul natal, apoi urmează cursurile liceului „Mircea cel Bătrân“ din Constanța, pentru care avea să sculpteze mai târziu o plachetă comemorativă de bronz, care îl înfăţişează pe arhanghelul Mihail, înconjurat de numele eroilor mircişti, gravate cu litere de aur.
 
Continuându-şi studiile la Școala de Arte şi Meserii şi la Școala de Belle Arte din Bucureşti, i-a avut ca profesori pe Frederich Storck şi Dimitrie Paciurea. Vernisează prima expoziţie personală în luna mai a anului 1915, an în care pleacă la Paris, unde va urma cursurile Academiei Julian, lucrând alături de Henri Coandă la atelierul lui Auguste Rodin.

Legătura cu ţinuturile dobrogene este demonstrată atât prin moştenirea sa culturală, cât şi printr-o serie de portrete sau sculpturi de mici dimensiuni, în care trăsăturile, portul sau ocupaţiile locuitorilor se materializează în adevărate studii antropologice.
 
Fiu al Dobrogei, Ion Jalea şi-a dorit ca o parte din operele sale să rămână la Constanţa. A avut astfel privilegiul să-şi vadă visul materializat într-un muzeu monografic, cuprinzând 110 lucrări de sculptură şi 17 de grafică. Frumoasa clădire care îi adăposteşte lucrările, încă din 1968, a fost renovată şi străjuieşte peninsula tomitană, fiind un reper cultural al oraşului. Muzeul Ion Jalea ne poartă prin toate fazele creaţiei sculptorului, prin temele sale favorite, conturând astfel un destin artistic de excepţie.

Deşi sălăşluind într-un trup fragil şi amputat de război - şi-a pierdut braţul stâng în 1917, în bătălia de la Mărăşeşti - pasiunea lui Ion Jalea pentru artă şi frumos nu a avut limite. Decorat cu „Coroana României“ cu Spadă în grad de Cavaler, cu panglica de „Virtute Militară“ şi „Crucea de război franceză“, (care îi este înmânată de generalul Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze), sculptorul a primit recunoaştere unanimă nu doar pentru eroismul său pe front, ci şi pentru strălucita sa creaţie, primind cu modestie şi devotament faţă de pământul unde s-a născut titluri precum „maestru Emerit al Artei” „Artist al Poporului din R.S. România”. Din 1948, devine membru corespondent al Academiei R.S. România.
 
A creat mai multe monumente comemorative dedicate ostaşilor români, ocupându-se printre altele şi de reliefurile figurale ale Mausoleului de la Mărăşeşti.
 
În 1938, Jalea este ales preşedinte al Sindicatului Artelor Frumoase şi Senator Regal pentru Arte. Participă la Expoziţia Internaţională de la New York din 1939, cu lucrări precum: „Povestea neamului“, „Tors“, „Dansatoare“ şi statuia alegorică „România“. În 1941, este numit director al Artelor în Ministerul Culturii Naţionale.
 
În 1972, la 1 decembrie, este dezvelită statuia „Mircea cel Bătrân“ la Tulcea, iar în 1973 face o donaţie către comuna natală şi participă la Expoziţia de artă românească de la Roma. Pe 24 ianuarie 1976, se inaugurează la Focşani Monumentul „Unirii“, iar la 1 martie, la Deva, Monumentul „Decebal“. În 1979, la Câmpulung Moldovenesc, are loc inaugurarea Monumentului „Dragoş Vodă şi Zimbrul“.
 
În total, a semnat peste 300 de lucrări de sculptură – monumente, statui, busturi, reliefuri şi compoziţii alegorice - prezentate în mare parte în expoziţii din Franţa, Spania, Austria, Germania, SUA, Polonia, Rusia, Veneţia.

Una din creațiile sale având în spate o lungă poveste, este statuia reginei Carmen Sylva, care, în anul 2013, după peregrinări nedrepte prin beciuri de muzee, și-a regăsit locul pe faleza cazinoului din Constanța. Realizat de Ion Jalea în anul 1937 și achitat prin subscripție publică, grupul statuar este compus din două elemente: „Statuia Reginei Elisabeta” și „Muza cu harpa”.
În anii ’50, regimul comunist a hotărât înlăturarea statuii și înlocuirea acesteia cu altă operă a aceluiași artist: „Arcaș odihnindu-se”. În anul 1975, piesa „Muza cu harpa” a fost expusă în centrul orașului Medgidia, în timp ce statuia reginei a rămas în continuare în subsolurile Muzeului de Artă din Constanța.
Dezvelită inițial la 15 august 1937, cu prilejul ceremoniilor organizate de Ziua Marinei și în prezenţa regelui Carol al II-lea, statuia a rămas pe soclu până în anul 1948. Ca semn al ororilor prin care a trecut, statuia reginei a avut în spate urmele unui glonţ din cel de-al Doilea Război Mondial.

Ion Jalea s-a stins din viaţă la 7 noiembrie 1983, la vârsta de 96 de ani, fiind și astăzi considerat cel mai important sculptor român născut în provincia dintre Dunăre şi Mare.
 
Sursa foto: captura Youtube/arhiva TVR



Citeşte şi:
 
Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Ion Jalea (galerie foto)

#citeşteDobrogea In Memoriam sculptorul Ion Jalea, la 132 de ani de la naştere
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1441
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1301
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1546
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1156
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1263
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

970
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1138
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1147
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1543
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1711
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1621
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1566
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2274
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2279
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2087
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1778
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1896
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2529
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2506
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2718