#citeșteDobrogea: Ion Jalea, un destin artistic de excepţie

  • Astăzi se împlinesc 133 de ani de la nașterea sculptorului dobrogean Ion Jalea. 
Născut la Casimcea, judeţul Tulcea, pe 19 mai 1887, din părinţi veniţi din Ardeal, îşi face studiile primare în satul natal, apoi urmează cursurile liceului „Mircea cel Bătrân“ din Constanța, pentru care avea să sculpteze mai târziu o plachetă comemorativă de bronz, care îl înfăţişează pe arhanghelul Mihail, înconjurat de numele eroilor mircişti, gravate cu litere de aur.
 
Continuându-şi studiile la Școala de Arte şi Meserii şi la Școala de Belle Arte din Bucureşti, i-a avut ca profesori pe Frederich Storck şi Dimitrie Paciurea. Vernisează prima expoziţie personală în luna mai a anului 1915, an în care pleacă la Paris, unde va urma cursurile Academiei Julian, lucrând alături de Henri Coandă la atelierul lui Auguste Rodin.

Legătura cu ţinuturile dobrogene este demonstrată atât prin moştenirea sa culturală, cât şi printr-o serie de portrete sau sculpturi de mici dimensiuni, în care trăsăturile, portul sau ocupaţiile locuitorilor se materializează în adevărate studii antropologice.
 
Fiu al Dobrogei, Ion Jalea şi-a dorit ca o parte din operele sale să rămână la Constanţa. A avut astfel privilegiul să-şi vadă visul materializat într-un muzeu monografic, cuprinzând 110 lucrări de sculptură şi 17 de grafică. Frumoasa clădire care îi adăposteşte lucrările, încă din 1968, a fost renovată şi străjuieşte peninsula tomitană, fiind un reper cultural al oraşului. Muzeul Ion Jalea ne poartă prin toate fazele creaţiei sculptorului, prin temele sale favorite, conturând astfel un destin artistic de excepţie.

Deşi sălăşluind într-un trup fragil şi amputat de război - şi-a pierdut braţul stâng în 1917, în bătălia de la Mărăşeşti - pasiunea lui Ion Jalea pentru artă şi frumos nu a avut limite. Decorat cu „Coroana României“ cu Spadă în grad de Cavaler, cu panglica de „Virtute Militară“ şi „Crucea de război franceză“, (care îi este înmânată de generalul Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze), sculptorul a primit recunoaştere unanimă nu doar pentru eroismul său pe front, ci şi pentru strălucita sa creaţie, primind cu modestie şi devotament faţă de pământul unde s-a născut titluri precum „maestru Emerit al Artei” „Artist al Poporului din R.S. România”. Din 1948, devine membru corespondent al Academiei R.S. România.
 
A creat mai multe monumente comemorative dedicate ostaşilor români, ocupându-se printre altele şi de reliefurile figurale ale Mausoleului de la Mărăşeşti.
 
În 1938, Jalea este ales preşedinte al Sindicatului Artelor Frumoase şi Senator Regal pentru Arte. Participă la Expoziţia Internaţională de la New York din 1939, cu lucrări precum: „Povestea neamului“, „Tors“, „Dansatoare“ şi statuia alegorică „România“. În 1941, este numit director al Artelor în Ministerul Culturii Naţionale.
 
În 1972, la 1 decembrie, este dezvelită statuia „Mircea cel Bătrân“ la Tulcea, iar în 1973 face o donaţie către comuna natală şi participă la Expoziţia de artă românească de la Roma. Pe 24 ianuarie 1976, se inaugurează la Focşani Monumentul „Unirii“, iar la 1 martie, la Deva, Monumentul „Decebal“. În 1979, la Câmpulung Moldovenesc, are loc inaugurarea Monumentului „Dragoş Vodă şi Zimbrul“.
 
În total, a semnat peste 300 de lucrări de sculptură – monumente, statui, busturi, reliefuri şi compoziţii alegorice - prezentate în mare parte în expoziţii din Franţa, Spania, Austria, Germania, SUA, Polonia, Rusia, Veneţia.

Una din creațiile sale având în spate o lungă poveste, este statuia reginei Carmen Sylva, care, în anul 2013, după peregrinări nedrepte prin beciuri de muzee, și-a regăsit locul pe faleza cazinoului din Constanța. Realizat de Ion Jalea în anul 1937 și achitat prin subscripție publică, grupul statuar este compus din două elemente: „Statuia Reginei Elisabeta” și „Muza cu harpa”.
În anii ’50, regimul comunist a hotărât înlăturarea statuii și înlocuirea acesteia cu altă operă a aceluiași artist: „Arcaș odihnindu-se”. În anul 1975, piesa „Muza cu harpa” a fost expusă în centrul orașului Medgidia, în timp ce statuia reginei a rămas în continuare în subsolurile Muzeului de Artă din Constanța.
Dezvelită inițial la 15 august 1937, cu prilejul ceremoniilor organizate de Ziua Marinei și în prezenţa regelui Carol al II-lea, statuia a rămas pe soclu până în anul 1948. Ca semn al ororilor prin care a trecut, statuia reginei a avut în spate urmele unui glonţ din cel de-al Doilea Război Mondial.

Ion Jalea s-a stins din viaţă la 7 noiembrie 1983, la vârsta de 96 de ani, fiind și astăzi considerat cel mai important sculptor român născut în provincia dintre Dunăre şi Mare.
 
Sursa foto: captura Youtube/arhiva TVR



Citeşte şi:
 
Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Ion Jalea (galerie foto)

#citeşteDobrogea In Memoriam sculptorul Ion Jalea, la 132 de ani de la naştere
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

2384
#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan:  Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan: Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

2174
In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

2326
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2228
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2420
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2312
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1900
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1687
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1503
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2508
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2529
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2408
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1980
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1702
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1661
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1418
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3220
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2977
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2200
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2594