#citeșteDobrogea: La Mănăstirea Dervent a fost sfințit bustul părintelui Elefterie Mihail (galerie foto)


Mănăstirea Dervent a organizat sâmbătă, 3 aprilie, o slujbă de comemorare a trei personalități locale, care și-au lăsat amprenta definitiv asupra istoriei mănăstirii, dar și a locurilor care o înconjoară.
 
Este vorba despre pomenirea arhimandritului Elefterie Mihail, unul dintre primii ctitori ai Mănăstirii Dervent, sub stăreția căruia a fost construită biserica veche a mănăstirii, de arhiereul Lucian Florea, arhiepiscopul care în anul 1990 a aprobat redeschiderea Mănăstirii Dervent, închisă de comuniști în 1959, și arheologul Petre Diaconu, care și-a dedicat cercetările cetății Păcuiul lui Soare din apropierea mănăstirii.
În afară de arhiepiscopul Lucian, înmormântat în Catedrala din Constanța, arhimandritul Elefterie și arheologul Petre Diaconul își dorm somnul de veci la Mănăstirea Dervent.
Momentul principal al slujbei l-a constituit sfințirea bustului lui Elefterie Mihail, realizat de către artistul plastic Silvia Radu și amplasat în partea dreaptă a bisericii pe care părintele a ctitorit-o. Bustul a fost sfințit de Îps Teodosie, căruia părintele Elefterie i-a fost duhovnic, între anii 1972 și 1988.
 
Îps Teodosie: „Iată, o zi în care s-au îngemănat toate”
În cuvântul ținut, Îps Teodosie a evocat viața celor trei personalități și a subliniat legăturile dintre aceștia și mănăstire:
Astăzi este o zi atât de minunată, de frumoasă, pentru că ctitorul acestei mănăstiri va avea bustul său sfințit. Astăzi este și o zi mare, ziua în care m-am născut în arhierie, era ziua de naștere a înaintașului meu, care s-a născut în 1922, la 3 aprilie. Înaltul Lucian, fie iertat, era un om bun și blând și drag. Înaltpreasfinția sa și-a pus mâna pe capul meu, pentru că a fost la hirotonia mea întru arhiereu la Biserica Sf. Spiridon. De aceea, iată, o zi în care s-au îngemănat toate. Părintele Elefterie, din 72 până în 88, a fost tot timpul duhovnicul meu și mergeam mereu și îl vizitam și îmi vorbea despre Dervent și că nu se va sfârși până nu va veni din nou stareț la Dervent. Și ceea ce a spus s-a adeverit. Iar Petre Diaconu, pe care-l pomenim la 14 ani, a fost cercetătorul, arheologul care a cercetat în locurile acestea, unde a descoperit Vicina”.
 
Părintele Elefterie Mihail
Din istoricul Mănăstirii Dervent aflăm că, râvnind pentru o viaţă trăită mai aproape de Hristos, în anul 1932, în ajunul zilei sale de naştere, Elefterie Mihail a intrat ca vieţuitor în Mănăstirea Balaciu, lângă Urziceni, iar un an mai târziu, la 18 decembrie 1933, a fost tuns în monahism. Fiind un câlugăr model, în anul 1936, la cererea Prea Sfinţitului Gherontie, a fost adus în Dobrogea pentru a sluji la schitul Dervent „Crucea de Leac”. Contribuţia pe care a adus-o la construirea bisericii de aici, precum şi smerenia şi dăruirea sa nu au trecut neobservate, astfel că, pe 27 octombrie 1938 a fost numit stareţ al Mănăstirii Dervent.

Cu ocazia sfinţirii biserici de către episcopul Gherontie, pe 13 septembrie 1942, ieromonahul Elefterie Mihail, „pentru munca depusă cu dragoste sufletească pentru ridicarea sfântului locaş de închinăciune”, a fost înălţat la treapta de egumen protosinghel. După o activitate intensă în folosul obştii monahale şi a credincioşilor care veneau la Sfintele Cruci, continuată chiar în condiţiile deosebit de grele ale regimului comunist, în anul 1959, sub presiunea organelor securiste, părintele Elefterie va fi obligat să-şi dea demisia şi să părăsească mănăstirea, în schimbul obţinerii promisiunii că biserica acesteia nu va fi demolată.
Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, după o perioadă de mai mulți ani ca petrecută pe la mănăstirile din Moldova, părintele Elefterie revine la Dervent, pe 2 februarie 1990. Astfel, după 30 de ani de pribegie, Părintele Elefterie s-a întors la mănăstirea pe care o iubea atât de mult. La scurt timp după aceea moare, pe 12 mai 1990, fiind înmormântat lângă biserica pe care a ridicat-o şi a slujit-o ani de zile.
 
Sursă foto: Vali Vadanoiu Photographer
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
 
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
 
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Episcopul Gherontie Nicolau, 155 de ani de la naștere
 
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

762
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

828
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1162
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1249
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1943
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1524
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1638
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1208
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1298
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

997
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1159
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1170
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1565
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1747
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1637
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1587
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2298
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2300
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2103
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1792