#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea


La începutul secolului al XX-lea s-au remarcat ofiţeri de carieră care au condus unităţi militare din Constanţa sau au deţinut funcţii importante în conducerea Armatei Române.

O personalitate importantă a corpului de ofiţeri din Dobrogea a fost generalul Vasiliu Năsturel, ce a condus Corpul I de Armată din Craiova şi mai apoi Divizia activă din Dobrogea.

Acesta se născuse la 15 noiembrie 1845, fiind admis în Şcoala militară în 1861, pe care a absolvit-o în 1865, fiind şeful promoţiei. A urcat în ierarhia ofiţerilor fiind sublocotenet de artilerie (1866), locotenent (1868) şi căpitan (1873).  A deţinut funcţia de comandant al Companiei de pontonieri, iar din 1876 a trecut alături de compania sa, la arma geniu. A fost ridicat la gradul de maior în 1879 şi lt. colonel în 1889, devenind general de brigadă în mai 1896. În timpul războiului pentru obţinerea independenţei de stat, a fost la comanda Companiei de pontonieri cu care a realizat două poduri peste Dunăre, la Corabia, respectiv la Nicopole. Alte două poduri au fost construite în Bulgaria peste râurile Osmolu şi Ischer, pentru a facilita trecerea armatelor româno-ruse. Alte două poduri a realizat la Islaz, peste Olt şi Jiu.
După 1878, odată cu sfârşitul războiului, a devenit director de studii la Şcoala de ofiţeri, fiind responsabil şi de predarea cursului de artă militară pentru tinerii ofiţeri ai Armatei Române.

A deţinut şi funcţia de Director al Serviciului Infanterii, până în 1889, apoi i s-a încredinţat conducerea Regimentului 28 "Radu Negru", conducerea Regimentului 18 Gorj, revenind apoi la conducerea Regimentului 28 "Radu Negru".
Datorită experienţei pe care o avea şi clarviziunii în realizarea unor planuri militare a fost numit la comanda Diviziei active Dobrogea. A avut şi o preocupare publicistică, ieşind de sub tipar mai multe lucrări cu semnătura sa. A dat dovadă de un devotament desăvâşit pentru a promova interesele Armatei Române. Pentru activitatea sa a fost decorat cu mai multe medalii precum: "Crucea trecerii Dunării", "Apărătorii independenţei", medalia "Comemorativă rusă", "Semnul onorific de 23 ani", "Virtutea militară", "Bene Merenti"- clasa I, "Palmii Academiei Franceze",  "Steaua României",  "Coroana României", "Sfâna Ana Rusă", "Marea Cruce a Ordinului Franz Iosef", "Sf. Alexandru bulgar", "Sf. Stanislav". În Dobrogea a fost un bun organizator şi a încercat să implementeze elemente noi de tehnică şi tactică militară, la început de secol.
 
Un alt comandant de armată a fost generalul Alexandru Anghelescu, aflat la conducerea Diviziei a IX-a.  Îniţial a fost preocupat de educarea tinerelor contingente de ofiţeri. După cum se spunea în epocă "majoritatea corpului ofiţeresc reprezintă oglinda sufletului său". A fost o figură impunătoare, cu o vastă cultură, pretenţios în ceea ce priveşte prestanţa ofiţerilor. În relaţiile sociale a dat dovadă de respect, curtoazie, sensibilitate şi bunăvoinţă.
Era un fin observator al etichetei oficiale, fiind deseori prezent la întâlnirile de grad înalt ale unor vizitatori străini.
 
O personalitate marcantă a vieţii medicale constănţene a fost generalul dr. Şerban Georgescu. Acesta se născuse în anul 1845, la Târgovişte. Liceul l-a absolvit la Bucureşti, iar mai apoi va fi admis la Şcoala de medicină, în 1860, la absolvire primind gradul de medic căpitan. A participat la un examen civil, devenind medic primar al judeţului Tutova. Ulterior va deţine funcţia de medic al Spitalului "Sf. Spiridon" din Iaşi (1870-1873).
Va fi rechemat în serviciul militar în 1872, participând la concurs, fiind  înaintat la gradul de medic maior, în garnizoana Iaşi. În anul 1876 va fi numit medic şef al Diviziei a IV-a , participând la războiul ruso-turc din 1877-1878. A participat la asediul şi cucerirea Plevnei de către brava Armată Română.  La sfârşitul războiului care a adus recunoaştrea independenţei României, a fost numit medic –şef al Diviziei active din Dobrogea, iar din 1879 medic-şef al comunei urbane Constanţa şi al spitalului din Constanţa. Din 1884 a fost numit medic-şef al Corpului III de armată Galaţi, iar din anul 1901 a fost avansat la gradul de general.
Acest medic militar şi-a adus contribuţia la tratarea răniţilor din timpul războiului de independenţă şi la tratarea bolnavilor din oraşul şi judeţul Constanţa.
Putem conchide prin a spune că aceşti ofiţeri au luat parte la războiul care a consfinţit obţinerea independenţei statului român şi au organizat buna desfăşurare a activităţilor în unităţile pe care le conduceau.
 
Surse bibliografice
 
Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București
***Anuarul dobrogean din anul 1911
Grigore Dănescu, Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Constanța, Tipografia și Fonderia de Litere Thoma Basilescu, București, 1897
Constanța –mărturii documentare, vol.1, coordonatori: Virgil Coman, Constantin Cheramidoglu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Mondial

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Digitală: Boris Cobasnian a fost „maestrul care scotea voce și din piatră seacă\

#Dobrogea Digitală: Boris Cobasnian a fost „maestrul care scotea voce și din piatră seacă". Tribut la 95 de ani de la naștere

190
#Dobrogea Digitală: „Foştii cetăţeni otomani devin deci cetăţeni Români”

#Dobrogea Digitală: „Foştii cetăţeni otomani devin deci cetăţeni Români”

213
#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care BOR a condiționat intrarea în țară a călugărilor de la Athos în 1929

#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care BOR a condiționat intrarea în țară a călugărilor de la Athos în 1929

185
Dobrogea Digitală: Incursiune în „laboratoarele secrete” ale comunismului românesc

Dobrogea Digitală: Incursiune în „laboratoarele secrete” ale comunismului românesc

174
Rivalitatea dintre Zavaidoc și hârșoveanul Cristian Vasile

Rivalitatea dintre Zavaidoc și hârșoveanul Cristian Vasile

1296
#citeșteDobrogea: „Colonia” britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (I)

#citeșteDobrogea: „Colonia” britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (I)

1112
#Dobrogea Digitală: Lică Gherghilescu schimbă prefixul. Despre debut și numirea sa ca director al teatrului pe care l-a înființat

#Dobrogea Digitală: Lică Gherghilescu schimbă prefixul. Despre debut și numirea sa ca director al teatrului pe care l-a înființat

2455
#Dobrogea Digitală: Predarea istoriei religiei în școli: „Cunoştinţele să rămână pe planul al doilea”

#Dobrogea Digitală: Predarea istoriei religiei în școli: „Cunoştinţele să rămână pe planul al doilea”

1863
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XIII) Pâine pe cartelă, problemele Primăriei și reducerea lefurilor - ianuarie 1919

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XIII) Pâine pe cartelă, problemele Primăriei și reducerea lefurilor - ianuarie 1919

1419
#Dobrogea Digitală: „Pentru o bibliotecă dobrogeană”

#Dobrogea Digitală: „Pentru o bibliotecă dobrogeană”

2105
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XII) Primele probleme ale administrației românești - decembrie 1918

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XII) Primele probleme ale administrației românești - decembrie 1918

1735
#Dobrogea Digitală: „Cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta ţara mâine”

#Dobrogea Digitală: „Cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta ţara mâine”

1592
#citeșteDobrogea: In Memoriam Jean Badea. Astăzi ar fi împlinit 85 de ani

#citeșteDobrogea: In Memoriam Jean Badea. Astăzi ar fi împlinit 85 de ani

1899
#Dobrogea Digitală: Milionari din... pește

#Dobrogea Digitală: Milionari din... pește

1328
#Dobrogea Digitală: „A face o carte e un act de foarte mare răspundere”

#Dobrogea Digitală: „A face o carte e un act de foarte mare răspundere”

1109
#citeșteDobrogea: Presa constănțeană și tipografiile  la începutul secolului trecut

#citeșteDobrogea: Presa constănțeană și tipografiile la începutul secolului trecut

633
#Dobrogea Digitală: Nicolae Gostar, arheologul ardelean îndrăgostit de Dobrogea

#Dobrogea Digitală: Nicolae Gostar, arheologul ardelean îndrăgostit de Dobrogea

1259
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XI) Sfârșitul coșmarului

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XI) Sfârșitul coșmarului

1562
#Dobrogea Digitală: „Una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă...”

#Dobrogea Digitală: „Una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă...”

1202
#citeșteDobrogea: La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială

#citeșteDobrogea: La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială

1123