#citeșteDobrogea: Mustafa Ismail Ali - ascensiune și decădere (galerie foto)


În condiţiile ocupaţiei turco-bulgaro-germane din Dobrogea, Mustafa Ali Ismail a devenit primar al Medgidiei în 1917 şi va exercita mandatul până în 1918. De origine turcă, a fost numit în funcţie, în condiţii de totală nesiguranţă pentru locuitori.  În perioada ocupaţiei amintite, Medgidia va avea câte un primar aparţinând celor trei ocupanţi, respectiv: un turc, un bulgar şi un german. Despre acest primar se cunosc puţine date. Cu ajutorul fiului său, Ionescu Sabin Togo, am reușit să scot în evidenţă, o parte a activității acestui edil al localității. Se născuse în Medgidia la 18 aprilie 1889  (la orele 6 dimineaţa), la casa părinţilor săi, Ismail Ali şi Ismail Nazli, de pe Strada Lină, nr.4, actul de naştere fiind semnat de primarul Abdul Hagi Cherim.
 
Tatăl său era de profesie comerciant, ocupaţie pe care şi-o vor însuşi şi fiii acestuia Ismail Mustafa Ali şi Ismail Hasan. Muftiatul, prin baş muftiul Etem Curtmola,  certifica faptul că absolvise patru clase primare la Şcoala Primară turcă din Medgidia, fiind elev în perioada 1898-1902. Va face parte din contingentul 1911, având gradul de soldat.
 Acest lucru reiese din diferite acte din arhivele româneşti şi bulgare. După 1920 va pleca din Medgidia şi se va stabili la Bazargic alături de fratele său Hasan Ismail, deschizând mai multe afaceri, în special cu cherestea. La 11 noiembrie 1920, erau prezenţi la Bazargic, lucru care reiese dintr-un document aflat în arhivele bulgare.
Aici se va asocia cu Seit Iaia Memet, fiind împuternicit de acesta să desfăşoare activităţi comerciale în numele amândurora. Se făcea referire la acte de vânzare, de cumpărare, de închirieri, de ipotecă şi de a semna în numele celor doi asociaţi. Firma înfiinţată de cei doi se numea "Bradul Moldovei" şi avea drept obiect de activitate comerţul cu cherestea, lemne de foc, cărbuni, cereale ş.a.
În 1923, Mustafa Ali Ismail îşi deschidea un depozit de cherestea pe şoseaua Mangaliei, proprietate a lui F.Lescovar.
Fraţii Ismail vor deveni refugiaţi în anul 1940, după actul din 7 septembrie, prin care Cadrilaterul revenea Bulgariei, lucru care reiese şi din adeverinţa de evacuare nr. 5916 din 13 septembrie 1940, eliberată de Prefectura Judeţului Caliacra. Între timp, Ismail Mustafa Ali se căsătorise cu Ionescu Ecaterina, care avea în momentul evacuării, 32 de ani. Familia era compusă din soţ, soţie şi 4 copii (Jenica, Gigi, Mişu şi Lorica). În Bazargic aveau o casă din cărămidă cu o suprafaţă de 140 mp şi o valoare de 500.000 lei. Materialul lemnos rămas în teritoriul părăsit valora 1.250.000 lei.
Cei doi fraţi se vor întoarce la Constanţa unde vor reînmatricula o firmă pe strada Ion Lahovari, nr. 28, având drept activitate comerţul cu cherestea, cărbuni, lemne de foc şi cereale. Comerţul pe care îl făceau se realiza în regie proprie. Îşi vor deschide filiale ale firmei, care avea emblema “ Bradul Bucovinei”, la Basarabi şi la Cobadin. Aici îşi deschisese încă din 1916 o firmă individuală având numele „ MUSTAFA ISMAIL”, ce avea drept obiect de activitate comerţul cu cherestea, lucru demonstrat şi prin Certificatul nr. 24862 /9 iunie 1916.
 
În perioada în care s-a aflat în Cadrilater a deţinut funcţiile de consilier comunal şi ajutor de primar, lucru care reiese din declaraţia de refugiat din anul 1940.
În 1941,  reînmatricula firma de cherestea, la 11 decembrie, având sediul pe  strada Ion Grădişteanu, nr.62. Capitalul subscris fiind de 400.000 lei.
Prin certificatul nr. 19262 din 29 aprilie 1942, se demonstra faptul că Mustafa Ismail Ali era cetăţean român, fiind domiciliat în Constanţa, cu domiciliul stabil în strada Ion Grădişteanu, nr.62. În acelaşi an se înfiinţa o sucursală în comuna Basarabi, din judeţul Constanţa, având acelaşi obiect de activitate.
După naţionalizare şi pierderea tuturor proprietăţilor familia Ismail s-a retras la Basarabi. În 1949, se năştea aici, ultimul copil al familiei, Sabin Togo, la 24 septembrie. Pe 8 decembrie 1950 se stingea din viaţă fostul primar al Medgidiei, la vârsta de 61 de ani.
Neajunsurile familiei vor începe după această dată, în condiţiile instaurării regimului comunist în România.
Putem conchide, prin a spune că ne aflăm în situaţia în care acest om a fost la un moment dat cea mai importantă persoană a oraşului Medgidia, primar şi prosper om de afaceri, ajungând ulterior să-şi piardă întreaga avere şi să îşi lase familia cu grave probleme financiare şi neajunsuri. Putem spune că avem de-a face cu un caz de mărire şi decădere, datorită schimbării unui regim politic.
 
 
Surse bibliografice:
S.J.A.N.C., Registrul stării civile , nr. 13425, din 15 aprilie 1942
S.J.A.N.C., Fond Muftiatul musulman din România, adeverinţa 204/1942
Arhiva Bazargic, Fond Tribunalul Caliacra
S.J.A.N.I., 726-C,  Recensământul general al României din 1941, Bucureşti
S.J.A.N.C., Fond Camera de Comerţ şi industrie Constanţa,  Dosar 1/1941
S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanţa, Dosar 3/1942
Adrian Ilie, Medgidia. Istoria oraşului de la 1918 până în prezent, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2012
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Viaţa politică a Medgidiei la sfâşitul secolului XIX şi începutul secolului XX

 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

672
#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

649
#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

647
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

561
#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

421
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1599
#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

1614
#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

1527
#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

3208
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

2650
#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

2176
 #citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2434
#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

1483
#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

1321
#DobrogeaDigitală: Omagiu episcopului constănțean Eugeniu Laiu

#DobrogeaDigitală: Omagiu episcopului constănțean Eugeniu Laiu

1686
#DobrogeaDigitală: „La Odesa, soldații români cucereau orașul”

#DobrogeaDigitală: „La Odesa, soldații români cucereau orașul”

356
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1741
#DobrogeaDigitală: „Voi iubi Dobrogea, precum iubesc România, din care azi face parte”

#DobrogeaDigitală: „Voi iubi Dobrogea, precum iubesc România, din care azi face parte”

1604
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (II). Liga Culturală și rapoartele din Constanța și Tulcea

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (II). Liga Culturală și rapoartele din Constanța și Tulcea

1506
#citeşteDobrogea: „Dobrogea e ţara contrastelor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Dobrogea e ţara contrastelor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2071