#citeșteDobrogea: Musulmani dobrogeni căzuți pe câmpul de luptă în cel de-al Doilea Război Mondial

  • Musulmanii au luat parte la operațiunile celui de-al Doilea Război Mondial determinați de ideea de a apăra granițele statului în care trăiau și care îi adoptase după 1878.
 
După 23 august 1944, odată cu intrarea României în sfera de influență sovietică și a acțiunilor îndreptate împotriva fostului aliat, Germania nazistă, soldații români vor lua parte la operațiuni militare în afara granițelor țării, pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei.
Lupte sângeroase s-au purtat pe teritoriul Cehoslovaciei, pe parcursul a cinci luni, militarii Diviziei 9 Infanterie, vor participa la 6 confruntări, alături de trupele sovietice.
Confruntările amintite s-au purtat la: Szina-Torna, în apropiere de Kosice, la Roznovo-Lucenek, în zona muntelui Javorina, între râurile Ipoly și Hron, pe râul Hron, având centrul tactic la Banska -Bistrica, confruntările din masivul Tatra și Carpații Albi, precum și bătălia pentru eliberarea Moraviei.


În zona localității Strany s-au purtat lupte grele, soldații români aflându-se în subordinea Armatei 40 Sovietice. Luptele s-au purtat cu Divizia 15 Germană, care avea avantajul terenului, ocupând zonele dominante din Carpații Albi. În perioada 16-26 aprilie 1945 se vor purta lupte grele, Divizia 9 Infanterie totalizând 121 de morți, dintre care 2 ofițeri, 7 subofițeri și 112 soldați, precum și 551 răniți, dintre care 25 ofițeri, 29 subofițeri și 479 soldați.

Printre cei căzuți pe câmpul de luptă s-a aflat și ISMET ȘAGANAI, un tătar de doar 22 de ani, născut în localitatea Perveli ( Moșneni). În timpul războiului se afla în Turcia, unde se refugiase cu întreaga familie, știut fiind faptul că în perioada interbelică și după 1939, o parte a musulmanilor dobrogeni, emigraseră sau se refugiaseră acolo. După încorporarea sa la cerere și pregătirea primară, va pleca pe front, ajungând la 27 februarie 1945, în Cehoslovacia. Urma să fie repartizat în Compania 7 Infanterie, din Regimentul 36 Infanterie. La 7 martie 1945 va fi rănit la picior, dar va reintra în luptă după câteva zile în luptele de Banska-Bistrica. La 20 aprilie 1945, a fost rănit grav de un proiectil antitanc, survenind moartea aproape instantaneu, în luptele din localitatea Strany. A fost înmormântat cu onori în cimitirul din localitate fiind plâns de camarazii săi. Părinții eroului tătar au primit o scrisoare de înștiințare de la comandantul companiei în care luptase:
"Stimate domnule Șaganai,
De datoria mea și greaua misiune ce-mi revine de-a vă încunoștiința că fiul dvs. Șaganai A. Ismet, la data de 27.II.1945 a fost repartizat ca luptător în compania 7/36 Infanterie.
În companie a fost întrebuințat ca pușcaș 2, arătând vitejie, bravuri și devotament. În luptele de cucerire a satului Ociova (…) în ziua de 7 martie 1945 a fost rănit ușor și vindecându-se în câteva zile, din nou a intrat în linia I la cot cu camarazii cu care venise din țară. (…)
În ziua de 20 aprilie 1945 pentru cucerirea localității Strany din Protectoratul Moraviei din Cehoslovacia, la un atac dat de companie, a fost lovit în piept de un proiectil de tip anticar inamic, unde este zdrobit cumplit.
A fost adunat după câmp bucată cu bucată și transportat în comuna Strany. A închis ochii pentru totdeauna, fără să fi apucat să spună ultimele cuvinte pentru cei dragi rămași acasă.
A fost înmormântat în ziua de 29 IV crt. În cimitirul eroilor din Comuna Strany, cu toate onorurile cuvenite unui erou.
Îmi permit stimate dl. Șaganai, a lua parte și eu, împreună cu Dvs. la marea durere ce v-o trimite destinul prin pierderea a celui mai vrednic și drag fecior și îmi aplec capul și genunchii cu smerenie la mormântul său pentru că jertfa supremă și faptele sale de arme se adaogă o pagină de glorii în cartea neamului. Trebuie să fiți mândrii de așa fecior".
Comandantul Comp. 7/36 Infanterie,
Lt. G. Vlăsceanu



Va fi decorat post-mortem cu medalia Serviciul credincios , cu spade, părinții săi fiind împroprietăriți cu 5 hectare de teren.
Nu este singurul soldat român de confesiune islamică care și-a pierdut viața pentru eliberarea țării de sub dominația nazistă. Și alți tineri s-au jertfit pentru Patrie, pentru eliberarea  Cehoslovaciei. Printre aceștia îi putem aminti pe: Ablai Genided, Mefa Rucmedin, Șerif Ismail, Amet Selim Amet, Iuseim Memet, Asan Bilal Omer, Abduraman Sudula, Iusmen Iusmen, Demir Zulchefir, Murtaza Negip, Seidamet Rașim, Tasim Ceangali, Cheșpedin Engep, Buracai Seremet.



Sacrificiul acestor soldați a fost total, iar generațiile următoare nu trebuie să uite niciodată jertfa lor.
Glorie eroilor musulmani!
 
Bibliografie selectivă:
SJANC, fond Primăria Constanța
SJANC, fond Consilieratul Agricol Constanța, 1920-1938
 
Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol.I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Jipa Rotaru, Leonida Moise, Spiridon Huchiu, Sacrificii pentru țară. Regimentul 36 Infanterie "Vasile Lupu". 90 de ani de la înființare.1909-1999, Editura Europolis, Constanța, 1999.
Jipa Rotaru, Moise Leonida, Giurcă Ion, Scurtu Costin, Divizia  9 Mărășești. 1879-1999, Editura Punct, București, 1999.
Remus Macovei, Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916-1919 și 1941-1945, Editura Imperium, Constanța, 2018
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Frontul Românesc - O formațiune politică bazată pe ideea naționalistă „numerus valahicus“

 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

618
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri  de-a lungul timpului (II)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (II)

994
Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

1510
Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

1503
#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

1708
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

2541
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

1549
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

1549
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

1608
#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

1435
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

1446
Istoria Dobrogei - Populație  Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

Istoria Dobrogei - Populație Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

1488
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

1351
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

1165
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

1122
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1277
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1214
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1145
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

1214
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

1207