#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939


Constanța era împărțită înainte de declanșarea celei de-a doua conflagrații mondiale în 5 zone administrative, în funcție de însemnătatea zonei, de importanța acesteia, de poziția ocupată de anumite categorii sociale etc.
 

Prin planul de sistematizare urbană, Constanța era împărțită în cinci zone. Aceste zone cuprindeau:
Zona I:  la nord era delimitată de strada Ștefan cel Mare, de la malul mării până în bulevardul Independenței, plecând din strada Ștefan cel Mare inclusiv Bvd. P.P. Carp și Bvd. Cazinoului, la răsărit cu Marea Neagră.



Zona II: de la Bvd Ileana până la strada Eroilor și la strada Maior Giurescu, de aici până la Bvd Regina Maria, de aici până la strada Carol și spre strada Călărași, iar de aici până la Bvd Independenței. De la Bulevardul Independenței până la strada Avram Iancu, iar de aici până la strada Griviței. De la această stradă se delimita perimetrul către strada Ștefan cel Mare și șoseaua Mangaliei, până la pasajul CFR, peste limita construcției Portului până la Bvd. P.P.Carp.
Zona III: de la șoseaua Viitorului, la parcelarea Simionescu, cuprinzând parcelarea Koiciu, Anadalchioi și restul străzilor către Mamaia.
Zona IV: cuprinde construcțiile Portului, șoseaua Mangaliei, Cartierul Marinarilor, Parcul Năsturel, până la malul mării, cuprinzând viile vechi.
Zona V: cuprinde magaziile de cereale, atelierele de mică industrie, zona cimitirelor, industria mare, satul I.C.Brătianu, Viile Noi și restul caselor din această parte a orașului.



Pentru a da un aspect îngrijit, orașul avea străzile de 12 m, cuprinzând și trotuarele. Dacă nu se puteau alinia acestor limite, atunci Consiliul Municipal intervenea și expropria public acele proprietăți, despăgubind proprietarii, după înaintarea unor rapoarte către primar. Putea lua fără despăgubire doar suprafața de 1,20 m, pe lungimea totală a fațadei.
Străzile înfundate sau foarte apropiate, sau dacă se dovedesc a fi inutile, erau suprimate și erau vândute proprietarilor din zona respectivă. Dacă se dorea deschiderea unui nou drum, atunci acest lucru se realiza prin adresă către autoritățile locale. Exista condiția de a fi de cel puțin 6 m lărgime, iar proprietarul trebuia să paveze pasajul respectiv, pe cheltuială proprie, să se preocupe de impunerea unui canal de scurgere și de plata iluminării acestui pasaj. Toate aceste aspecte erau monitorizate atent de serviciul tehnic al primăriei Constanța. Nu se executau lucrări la întâmplare, fără a avea avizul serviciului tehnic al administrației locale.
Balcoanele nu erau permise decât la etaje, fiind din fier beton și susținute de consolar. Ieșitura balconului va fi de 80 cm, iar la etajul superior era de 90 cm. Umbrarele de pânză la prăvălii erau permise la 2,40 m deasupra trotuarului, iar lățimea era de dimensiunea dosarului.
Toate aceste aspecte tehnice erau atent monitorizate de serviciul tehnic și de administrația locală, pentru ca orașul să fie aspectuos și bine sistematizat.
 


Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea 9 Mai înistorie – semnificații

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

Istoria Dobrogei - Evenimente: Prima cucerire romană a Dobrogei în 72 î. H.

772
Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

Istoria Dobrogei: Instituții - Religii antice

789
#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

#citeșteDobrogea: Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

1258
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri  de-a lungul timpului (II)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (II)

1697
Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

Istoria Dobrogei - Populație - Popoare: Macedonenii

1809
Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

Istoria Dobrogei: Instituții - Moneda

1651
#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

#citeșteDobrogea: Techirghiol. Apele care tămăduiesc

1730
#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

#citeșteDobrogea: Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (I)

2599
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Lisimah și Dromichaites (sec. IV-III î. H.)

1563
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Filip II și Ateas

1558
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Mamaia anilor 1930 - „Va face ca această staţiune să devie una din cele mai frumoase din Europa“ (VI)

1616
#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Demiterea unui profesor de la Seminarul Musulman din Medgidia în perioada interbelică

1453
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Se va forma în mijlocul oraşului un adevărat covor de flori “ (V)

1456
Istoria Dobrogei - Populație  Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

Istoria Dobrogei - Populație Personalități: Zalmoxis/Zamolxis

1513
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 2)

1360
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Partea cea mai mare a oraşului este complect lipsită de canalizare “ (IV)

1171
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „S-ar părea că o chestiune a apei la Constanţa nu există “ (III)

1288
#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

#citeșteDobrogea: Organizarea administrativă a Constanței în anul 1939

1286
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Constanţa de mâine îşi pregăteşte găteala edilitară sub cele mai frumoase auspicii“ (I)

1221
#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

1167