#citeșteDobrogea: Personalitatea omului de cultură tătar crimeean Riza Fazîl (1929-2016)


Riza Fazîl a fost poetul, ziaristul, criticul, istoricul literar, traducătorul din rusă în tătară și invers, traducătorul Coranului și al tuturor rugăciunilor musulmane din arabă în tătara crimeeană, autorul dicționarului religios, autorul istoriei literare tătare crimeene, dar deasupra acestora se situează autorul scrisorii din anul 1967 către Comitetul Central al Uniunii Scriitorilor din URSS, cerând drepturile scriitorilor tătari din Crimeea, drepturi pierdute prin surghiunul (deportarea) stalinistă din 18 Mai 1944 și obținând la acest act de curaj semnăturile tuturor scriitorilor aflați atunci în Uzbekistan.





Era perioada când poetul uzbec Ciolpan/Luceafărul (Suleyman Abdulhamid) scria versurile: „Moscova, cine ți-a permis să transformi țara mea cea frumoasă în închisoarea popoarelor” și murea din glonțul sovietic; și când viitorul poet Idris Asanin, atunci de 14 ani, scria a doua zi după deschiderea vagoanelor de vite în numele băiețașilor care cerșeau la ușile măcelăriilor uzbece o bucată de os. Așa e istoria tătarilor crimeeni la mijloc de secol XX!


Amet Adil, tătar din Kazan/Tataristan scria la moartea marelui Riza Fazîl exprimându-și ruga de „odihnă veșnică” adresată prin aceste omagii: „El este Părintele genial al popoarelor” (desigur se referă la popoarele turce-tătare din toată Asia Centrală); el este un luptător angajat împotriva ordinelor lui Stalin; el este un patriot adevărat care nu uită și nu permite uitarea Patriei - Crimeea, el este un demn urmaș al marilor poeți precum Mahmud Kîrîmlî, Boragazi Gheray, Așîk Umer, Mustafa Gevheri, Bekir Ciobanzade, Amdy Ghiraybay, Eșref Șemizade... scriind despre operele lor...


A lucrat ca redactor la revistele „Steagul lui Lenin”, „Yîldîz/ Steaua”, a publicat prima legendă tătară crimeeană în versuri: „Yusuf și Zuleyha” (creată în 1232, reeditată pe la 1839, 1961, 1993 în diverse localități; a scris și a reactualizat tradiții și obiceiuri populare, a reînviat istoria despre haiduci precum Ali Azamat sau despre eroi din al Doilea Război Mondial precum pilotul Amethan Sultan, a muncit peste 40 de ani scriind și militând pentru cultura poporului său și venind în România pentru a-i înscrie pe scriitorii tătari de aici în uniunea scriitorilor tătari crimeeni, fiind președintele acestei uniuni și, definitivând marea operă începută în surghiunul din Uzbekistan - Istoria Literaturii Tătare Crimeene - în colaborare cu prietenul său prof. univ. Safter Nogaev, operă pe care noi am transcris-o în alfabet latin și am tradus-o în română, pentru a o oferi culturii universale prin îmbogățirea culturii române! (rev. bilingvă EMEL/IDEAL nr. 54, an 2017, p.4-9).


Istoria Literaturii Tătare Crimeene este o carte monumentală care însumează literatura unui popor deschis culturii (noi, tătarii, oriunde ne-am stabilit, am construit trei elemente de bază pentru existență: fântâna, geamia și școala), structurând-o în opt capitole:
1. Epoca veche: de la începuturi și până la invazia mongolă
2. Epoca Imperiului Oastei de Aur/ Altîn Ordu (de la invazia mongolă până la Hanatul Qîrîm)
3. Literatura Hanatului Qîrîm (de la începutul sec. XV până la ocupația rusă)
4. Literatura tătară crimeeană sub stăpânirea rusă (din 1783, anul ocupației ruse, până la apariția revistei „Translatorul/Tercüman”)
5. Renașterea literară (de la apariția revistei „Translatorul” la epoca sovietelor)
6. Literatura tătară crimeeană în era sovietică (de la 1921 până la surghiunul din 18 Mai 1944)
a. Scriitorii care s-au afirmat în epoca de dinainte
b. Scriitorii anilor treizeci
7. Literatura surghiunului tătar crimeean (1944-1987)
8. Literatura revenirii în Patrie (de după 1987).


Scriitorul și criticul literar ieșean Marius Chelaru încheie prefața acestei opere cu acest mesaj:


„Scriind aceste rânduri mi-am amintit și convorbirile cu Riza Fazîl și Güner Akmolla. Pe Riza ultima dată l-am văzut față în față nu mult înainte de anexarea Crimeii de către Rusia. Am stat mai multe zile la el acasă, am mers în diverse locuri din Crimeea, la Uniunea Scriitorilor Tătari din republică, atunci în Ucraina, totodată și sediul revistei Yıldız, am vorbit despre tot felul cu mai mulți scriitori, unii dintre ei de acum «cunoștințe vechi». Am discutat despre anul 1944, despre felul în care au decurs lucrurile de atunci, situația din Ucraina, în ce îi privește pe tătari. Era o atmosferă cumva stranie, «se vorbea» că va fi ceva de amploare, că «lucrurile nu mai puteau merge astfel» ș.a.



Nimeni de acolo, atunci, nu s-a gândit la ce a urmat. Se pare că aceia care trebuiau să o facă ca să poată contracara eficient acest «fapt» nu au putut, nu au știut sau, de ce nu, în fond, poate că nici nu au vrut asta. Riza Fazîl a murit la sfârșitul lui 2016. Iată, noi am reușit să aducem această carte, pe care am considerat-o de referință și pentru viața sa, în limba română (R.Fazîl-S.Nogaev, Ist.Lit. Tătare Cr. p.35, an 2017).


Despre Güner Akmolla
 
Poetă, prozatoare, traducătoare, membră a filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, dar și a Uniunii Scriitorilor Tătari din Crimeea, Güner Akmolla a fost profesor de limba română, iar o parte majoră din activitatea sa, literară și nu numai, se plasează sub semnul interculturalității. Provenind dintr-o familie de tătari crimeeni care a dat 8 deținuți politici, s-a implicat masiv în recuperarea imaginii unor personalități marginalizate sau persecutate de regimul comunist.
A debutat poetic după '89, în limba tătară, în revista Karadeniz. Autoarea a fost distinsă, în 2015, cu premiul filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul ce cuprinde poemul eminescian Luceafărul, în trei alfabete și limbi - română, tătară și turcă. 


Sursa foto: ilustrație din „Istoria Literaturii Tătare Crimeene”


Citește și:

#citeșteDobrogea: Bekir Çoban-Zade, promotor al erei moderne în cultura tătarilor crimeeni

#citeșteDobrogea: Personalități tătare în Dobrogea secolului XX (galerie foto)

#citeșteDobrogea: Mehmet Niyazi - poetul național al tătarilor crimeeni din România (1878 -1931)


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu: Nunți, botezuri și cafea

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu: Nunți, botezuri și cafea

270
#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu:  Timp de 25 de ani, scriitorul Ștefan Baciu a scos revista MELE în Hawaii

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu: Timp de 25 de ani, scriitorul Ștefan Baciu a scos revista MELE în Hawaii

235
#DobrogeaDigitală: Cik Damadian – un artist prodigios, cu preocupări enciclopedice

#DobrogeaDigitală: Cik Damadian – un artist prodigios, cu preocupări enciclopedice

1174
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Planurile construirii canalului Dunăre - Marea Neagră, din urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Planurile construirii canalului Dunăre - Marea Neagră, din urmă cu un veac

1100
Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

1000
#citesteDobrogea: Patru ani fără Virgil Coman

#citesteDobrogea: Patru ani fără Virgil Coman

1650
#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu:   Curioasele aventuri spirituale ale artistei Magdalena Rădulescu, fiică a unui mare avocat constănțean

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu: Curioasele aventuri spirituale ale artistei Magdalena Rădulescu, fiică a unui mare avocat constănțean

1145
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

1119
Procesul sabotorilor de la Canal (galerie foto)

Procesul sabotorilor de la Canal (galerie foto)

1153
#DobrogeaDigitală. „Tanagra. Callatis. Măşti şi figurine din atelierele de la Mangalia”, de Vasile Canarache:  Despre colecționarii de tanagre, statuetele artistice ale antichității

#DobrogeaDigitală. „Tanagra. Callatis. Măşti şi figurine din atelierele de la Mangalia”, de Vasile Canarache: Despre colecționarii de tanagre, statuetele artistice ale antichității

1164
#citeșteDobrogea: Ex Ponto și orchestra sa epică, celebrând un sfert de veac de existență a breslei scriitoricești dobrogene

#citeșteDobrogea: Ex Ponto și orchestra sa epică, celebrând un sfert de veac de existență a breslei scriitoricești dobrogene

1093
#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim (1941-1945)”, de Pericle Martinescu: „Revendic libertatea personală, cu condiţia să fie creatoare, nu distrugătoare”

#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim (1941-1945)”, de Pericle Martinescu: „Revendic libertatea personală, cu condiţia să fie creatoare, nu distrugătoare”

1062
#CitesteDobrogea: 3 august 1941. Bombardament al aviației sovietice asupra Constanței. Catedrala și Peninsula au fost distruse

#CitesteDobrogea: 3 august 1941. Bombardament al aviației sovietice asupra Constanței. Catedrala și Peninsula au fost distruse

1516
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Pe unde ar trebui să treacă linia ferată către Tulcea?

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Pe unde ar trebui să treacă linia ferată către Tulcea?

1290
Zeii orașului Tomis (I) - Metropola toleranței religioase

Zeii orașului Tomis (I) - Metropola toleranței religioase

2235
La 20 de ani, șugubățul actor Nicu Constantin debuta în televiziune, alături de Margareta Pâslaru și Marina Voica (video)

La 20 de ani, șugubățul actor Nicu Constantin debuta în televiziune, alături de Margareta Pâslaru și Marina Voica (video)

2342
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Scarlat Lambrino, despre arheologia Dobrogei

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Scarlat Lambrino, despre arheologia Dobrogei

1912
#DobrogeaDigitală: Ioan Borcea, savantul care a pus în valoare paradisul stepei de la Agigea

#DobrogeaDigitală: Ioan Borcea, savantul care a pus în valoare paradisul stepei de la Agigea

2176
Dobrogea în anul 1891 (III). Natalitate și speranță de viață

Dobrogea în anul 1891 (III). Natalitate și speranță de viață

1500
#DobrogeaDigitală - „Din suferințele administrative ale dobrogenilor”, de Constantin D.Pariano: „S’au dat comunele pe mâna unor primari, cari cred că le au în arendă”

#DobrogeaDigitală - „Din suferințele administrative ale dobrogenilor”, de Constantin D.Pariano: „S’au dat comunele pe mâna unor primari, cari cred că le au în arendă”

1089