#citeșteDobrogea: Profesori ai Seminarului musulman de la Medgidia

      

 
Seminarul musulman a fost înfiinţat la Babadag în anul 1891, fiind ulterior transferat la Medgidia, ca urmare a scăderii numărului celor şcolarizaţi, în anul 1901.



Seminarul avea 8 clase, acorda 15 burse anual, fiind condus de un director administrativ român şi un sub-director spiritual musulman. Elevii interni erau supravegheaţi de un pedagog român. În curtea seminarului se afla o geamie unde se realiza şi practica religioasă. De construcţia acesteia şi a gardului înconjurător, s-a ocupat directorul Alexandru Alecu. Acesta a avut şi o vie activitate publicistică, reunită sub pseudonimul „Alechimseliam”. Spiru Haret, ministru al instrucţiunii publice a acordat o atenţie deosebită acestui seminar. Erau primiţi şi copiii creştinilor, care la orele de dimineaţă urmau cursuri de limba arabă, iar după amiază frecventau şcoala publică locală.  Profesorii seminarului erau: Alexandru Alecu - Limba română, Demirgean Efendi - limba arabă, Seifula Ali Baiburi - limba turcă, Ali Hagi Mustafa - interpretarea Coranului, Andrei Avram - ştiinţe, Abdula Beşir - legislaţie religioasă islamică şi Gheorghe Popescu Ciocănel - persană.
 
Primul director al Seminarului a fost Demirgean Hagi Mahmut, a cărui activitatea a fost recunoscută de statul român prin acordarea decoraţiilor „Coroana României” şi „Serviciul credincios”.

De la 22 iunie 1904, când a fost destituit profesorul Haşim Veli şi până la numirea unui alt dascăl în locul său, se solicita aprobarea suplinirii de către profesorul Ali Hagi Mustafa. Va fi numit suplinitor la catedra de arabă Enan Eahia, cu începere din februarie 1904, până când Demirgean Effendi, îşi va relua locul, fiind detaşat la Primărie.

Recrutarea clericilor musulmani se făcea din rândul fiilor de turci şi tătari ce locuiau în Dobrogea. Directorul Alexandru Alecu, ce era administratorul Seminarului musulman, era autorizat să-şi continue munca şi să se îngrijească de locul viran ce aparţinea şcolii, pentru a face plantaţii pe el.

În anul 1904, existau 33 de elevi, la clasa I-a; la clasa a II-a: 8 promovaţi, 3 retraşi, 5 corigenţi, 2 repetenţi; la clasa a III-a: 7 promovaţi, un retras, un decedat; la clasa a IV-a: 4 promovaţi, 2 repetenţi, un eliminat; la clasa a V-a: un promovat, un retras, un repetent; la clasa a VI-a, 3 promovaţi.

În anul şcolar 1907-1908, frecventau cursurile seminarului 63 de elevi, director fiind Alexandru Alecu, iar în anul 1908, conducerea Seminarului era asigurată de Filip Apostolescu.

    Cursurile se suspendau în perioada Ramazanului, iar orele urmau a fi recuperate ulterior.

    Regele Carol I, a acordat o atenţie deosebită atât seminarului cât şi personalului său, iar în timpul vizitei din 1913, a acordat decoraţia „Răsplata Muncii”.

Seminarul avea în anul 1928, 8 clase cu un efectiv de 136 de elevi, de a căror educaţie răspundeau 15 dascăli.

Un ziar al comunităţii musulmane apărea la 1 februarie 1914, până la 15 august 1916, intitulat Işik – Lumina. Avea ca director pe Gevdet Kemal, iar ca redactor şef pe Ibrahim Themo, ulterior de la 27 octombrie 1914, pe Mehmet Niyazi.  Cele 170 de numere sunt tipărite cu caractere arabe.  Cel din urmă menţionat, poate fi socotit poetul naţional al tătarilor care a luptat pentru păstrarea identităţii acestui grup etnic.

Poetul tătar decedat în 1931 la Medgidia, reprezintă un reper în cultura locală, dar şi naţională, care trebuie promovat prin toate mijloacele pentru a fi cunoscut de cât mai mulţi.

Un alt periodic era reprezentat de revista lunară  Mektep ve Ayle ( Şcoala şi Familia), care va avea o existenţă nu foarte îndelungată. Tot la Medgidia va fi editat şi ziarul Dobruca ( Dobrogea), de către profesorul Halil Fehim, de la Seminarul Musulman din Medgidia. Va avea o existenţă efemeră până în 1923.

Un alt profesor, din cadrul aceluiaşi seminar, Ibrahim Cadri, edita ziarul Tuna (Dunărea), în anul 1925. Profesorul Habib Hilmi, tipărea la 22 mai 1929 ziarul Hak Söz (Adevărul), în limba turcă, ce a apărut până în anul 1941.

În 1939, la sărbătorirea lui Selim Abdulachim, o altă personalitate a tătarilor, participau pe lângă Ibraim Themo, Mircea Dragomirescu, director al Seminarului Musulman de la Medgidia, Sadâc Hagi Baccî, subdirector al Seminarului, Sabri Refi Vuap, teolog şi profesor în cadrul Seminarului, Omer Lufti, licenţiat în drept şi profesor al Seminarului, profesorul Hagi Geafar şi Memet Ali Vani, preşedinte al Asociaţiei Absolvenţilor Seminarului Musulman, Ibadula Abdula, profesor Idris Abdul – Gani, comerciant în Medgidia, Suleiman Emurla, cerealist din Medgidia ş.a. Alţi profesori erau: Filip Apostolescu - istorie, Hassan Hikmet - Limba turcă, Amet Osman -legislaţie islamică, Halil Osman -Limba arabă, dr. Alexandru Culianu -medicul internatului şi profesor de igienă şi Grigore Timoftescu, pedagog al internatului.

Profesorul Mircea Dragomirescu în discursul său, lăuda activitatea lui Selim Abdulachim, implicarea acestuia în activitatea Seminarului şi sprijinul acordat profesorilor şi elevilor deopotrivă. De altfel, din anul 1929, funcţiona la Constanţa, Asociaţia Culturală Musulmană „Selim Abdulachim”, care avea scopul de a sprijini financiar tinerii musulmani ce studiau în şcolile secundare şi superioare româneşti.

În anul 1931, sunt menţionaţi printre profesori: Andrei Avram, ce ocupa şi funcţia de director, C.Arsenescu, Sabri Refi, Halif Abdurahim, Sadâc Bacî, Ismail Nyazi, Abdula Abdulatif, Vasile N. Vasilescu, G.Zamfirescu, Ibrahim Themo, Ilie Ghenadie, Mircea Dragomirescu, Radu Oprişan ş.a.

Profesorul de istorie, Vasile Vasilescu, viitor primar al urbei, este elogiat de prof. Kemal Karpat, absolvent la rândul său al Seminarului musulman, acesta aducându-şi aminte de seriozitatea profesională, talentul de a face orele foarte atractive, dar şi interesul manifestat de elevi.

Memet Amet a absolvit Seminarul în 1923 şi şi-a desfăşurat activitatea în calitate de pedagog al Seminarului în anii 1922-1923, apoi învăţător la şcoli din judeţ. 

Prin studiul acestor documente cunoaştem numele unor profesori care şi-au pus toată priceperea în slujba educării tinerilor musulmani.
 
Surse bibliografice
 
A.N.I.C., Fond M.C.I.P., Dosar  245/1904
A.N.I.C., Fond M.C.I.P., Dosar 210/1902
***Anuarul seminarului musulman al statului din Medgidia pe anul şcolar 1907-1908, Tipografia „Aurora” şi Ilie M. Grigoriu, Constanţa, 1908, rola I
Alexandru Alecu, în „Dobrogea Jună”, X, nr. 9, din 16 martie 1914
Idem, Istoricul seminarului musulman din Medgidia, în A.D., IX, vol. II, 1928
Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, Bucureşti, 1995
Elena Mihaela Vlădescu, Lăcaşuri de cult ale musulmanilor dobrogeni, în vol. Din istoria tătarilor, vol.II
Alexandru Alecu, Istoricul seminarului musulman de la Medgidia, în A.D., IX, vol. II, 1928
„Dobrogea Jună”, X, nr. 9, din 10 martie 1914
„Dobrogea Jună”, X, nr. 10, din 23 martie 1914
„Constanţa”, I, nr. 40, din 20 septembrie 1892.
Dobrogea Jună, XXXV, nr.132, din 27 mai 1939
Stoica Lascu, Primul avocat român de origine tătară – Selim Abdulachim (1886-1943), „ Un frate al sufletului românesc”, în vol. Tătarii în istoria românilor, vol. II
Dobrogea Jună, XXXV, nr.132, din 27 mai 1939
Ekrem Gafar, Asociaţia culturală musulmană „Selim Abdulachim”, în Tătarii în istoria românilor, vol. II, Editura Muntenia, Constanţa, 2005
Dobrogea Jună, XXXVI, nr.18, din 23 februarie 1940
 Stoica Lascu, Situaţia învăţătorilor „ de limbă turcă” din Judeţul Constanţa, în lumina documentelor arhivistice (1938; 1940; 1948), în vol. Moştenirea istorică a tătarilor, I
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Profesori ai Seminarului Musulman din Medgidia în perioada interbelică