#citeșteDobrogea: Ramazan Bayram (24-26 mai 2020)


În anul 623, al paisprezecelea an al Islamului și anul al doilea al Hegirei (Fuga), s-a consfințit ca obligatoriu postul Ramazanului, ca a treia condiție a religiei islamice: recunoașterea Unicității lui Allah și a Profetului Său Muhammed (sav), obligativitatea namazului, dăruirea unei părți din avere pentru cei săraci, pelerinajul la Mekka.
 
Luna Ramazanului sau Sultanul Lunilor, este considerată o lună sfântă pentru că, în decursul acestei luni, Profetul a avut Revelația Coranului/Kur’an-ului, traducerea însemnând „învață”.
 
Ramazanul este un post al trupului dar și al sufletului pur, care condamnă minciuna, ipocrizia, ura, aducând trupului eliberarea de toxine și spiritului, iubirea pentru aproapele. Noaptea sfântă de Kadîr - anul acesta pe 19 mai - înseamnă noaptea revelației Coranului și noaptea rugilor împlinite.
 
Satul copilăriei mele, Aqbaș sau azi, Albești, căruia i-am dedicat două ediții ale monografiei bilingve, oferea copiilor mit și bucurii unice. Noi, copiii, colindam toate casele după ieșirea bărbaților de la slujba de bayram, urând fericire și sănătate, sărutând mâinile bunicilor și primind dulciuri, fructe, mai puțin bani în anii de după război. ”Şeramazan” era colinda lunii de post, regretatul nostru hoge și hagi, Ali Osman Bekmambet, ne-a oferit-o în cartea bilingvă a domniei-sale „Keșken Kunler / Zilele vieții mele”. Oricum, aveam dulciuri pentru o săptămână! Dacă nu aveam haine noi, ele erau cârpite și curate.
 
Ceea ce nu prea știau copiii orașelor știam noi, copiii satelor tătare, care, seară de seară, așteptam Ezanul hogii pentru a anunța sfârșitul zilei de post:
  „Baqırdı, şaqırdı,              „Nenea hogea ne-a chemat,
  Ocaqay ezan oqıdı            Ruga serii s-a-nălțat!
  Şuberekler qoqıdı!”            Aroma de șuberek noi am aflat.”
 
Ajunul, arpe sau arife, era o mare sărbătoare de împărțire de daruri, „fitne”, de pregătiri în case curate și cu mâncăruri tradiționale:  qiyğașa-ulqum, ciorbă de miel, friptură, sarmale, nelipsitele baklavale.
RAMAZAN  BAYRAMINIZ  QAYIRLI BOLSIN!
 
Sursa foto: Arhiva autoarei - Întrunire comemorativă (6 septembrie 2014) în comuna Albești, în curtea geamiei construite în anul 1865 de Sultanul Otoman Abdulmegit Reformatorul
  

Despre Güner Akmolla

Poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, dar şi a Uniunii Scriitorilor Tătari Crimeeni, Güner Akmolla a fost profesor de limba română, iar o parte majoră din activitatea sa, literară şi nu numai, se plasează sub semnul interculturalităţii. Provenind dintr-o familie de tătari crimeeni care a dat 8 deţinuţi politici, s-a implicat masiv în recuperarea imaginii unor personalităţi marginalizate sau persecutate de regimul comunist.
A debutat poetic după '89, în limba tătară, în revista Karadeniz. Autoarea a fost distinsă, în 2015, cu premiul filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul ce cuprinde poemul eminescian Luceafărul, în trei alfabete şi limbi - română, tătară şi turcă. 

Citeşte şi:

#citeșteDobrogea: Scriitorii deportărilor epocii staliniste

#citeşteDobrogea: Scriitorii noștri, eroii noștri

#citeşteDobrogea: Puţină istorie. Epopeea Crimeii

#citeşteDobrogea: Bekir Çoban-Zade, promotor al erei moderne în cultura tătarilor crimeeni

#citeşteDobrogea: Personalităţi tătare în Dobrogea secolului XX (galerie foto)

#citeşteDobrogea: Mehmet Niyazi - poetul naţional al tătarilor crimeeni din România (1878 -1931)
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

925
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

922
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

594
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2370
#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

2112
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

2056
#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

2069
Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

1760
„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

1685
#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian:   Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian: Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

2856
Așezările dobrogene după anul 1878

Așezările dobrogene după anul 1878

1956
#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927\

#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927", ediția VII: Cei dintâi apostoli ai Dobrogei

1764
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

1814
#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

2176
Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

1964
#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea:   Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea: Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

1971
#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

1725
 #citeșteDobrogea: „Ce mult te-am iubit”, Mitică Lupu!

#citeșteDobrogea: „Ce mult te-am iubit”, Mitică Lupu!

2098
#DobrogeaDigitală – „Ovidiu la Pontul Euxin” de Adrian Rădulescu: Statuia lui Ovidiu – un simbol de for și o podoabă citadină (galerie foto)

#DobrogeaDigitală – „Ovidiu la Pontul Euxin” de Adrian Rădulescu: Statuia lui Ovidiu – un simbol de for și o podoabă citadină (galerie foto)

1749
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

1517