#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (II) - De la Roma, spre Tomis. Traseul (De pe Via Appia, pe țărmul Pontului Euxin)


În luna decembrie a anului 8 d.H, poetul latin Publius Ovidius Naso a fost exilat la Tomis ca urmare a unui edict emis de împăratul Romei, Octavian Augustus (27 î.H - 14 d.H). A fost forțat să plece imediat, deși era iarnă, iar călătoria se anunța una lungă și extrem de dificilă. Ovidius va face luni bune pe drum, el urmând să ajungă la Tomis abia în primăvara anului 9 d.H, cel mai probabil în luna aprilie.



Călătoria sa s-a desfășurat atât pe cale terestră, cât și pe cale maritimă. Navigația în Marea Mediterană, în Marea Marmara și în Marea Neagră era extrem de periculoasă în sezonul rece, astfel că Ovidius a fost, în două cazuri, obligat să debarce și să continue pe drumul terestru. Despre pericolele călătoriei sale vom pomeni însă într-un alt articol.

În continuare ne vom concentra asupra traseului parcurs. Primește așadar porunca de a pleca imediat, urmând să se îmbarce pe un vas la Brundisium (azi Brindisi, în sud-estul Italiei, regiunea Apulia).
Singurul mod de a ajunge rapid în acel port era pe celebra Via Appia, drumul imperial ce făcea legătura între capitala Imperiului și sud-estul peninsulei italice. I se spunea "Appia longarum...regina viarum" ("Calea Apiană, regina marilor drumuri") iar numele său vine de la cenzorul Appius Claudius Caecus. În anul 312 î.H, în timpul războaielor samnite, acesta a construit, într-o primă etapă, un drum militar, care facilita accesul trupelor spre sudul Italiei. Drumul a fost extins și după moartea lui Caecus, ajungând în anul 264 î.H până la Brundisium. Devenise un drum militar și comercial crucial, cel mai important pentru Roma, la acea vreme republică (în sec.III î.H).

Via Appia a rămas o cale crucială și în perioada imperială. Pentru a ajunge în portul Brundisium, Ovidius a parcurs 360 mile romane, echivalentul a 540 de kilometri de astăzi. Drumul a durat aproximativ două săptămâni (14-15 zile). El s-a deplasat pe ruta Roma - Aricia (azi Arricia) - Formiae (Formia) - Capua (azi în provincia Caserta, regiunea Campania) - Beneventum (azi Benevento, regiunea Campania) - Aquilonia - Venusia (azi Venosa) - Silvium (azi Gravina) - Tarentum (azi Taranto, provincia Taranto, regiunea Puglia) - Uria (Oria) - Brundisium.
Acesta era traseul de pe Via Appia, drum care este utilizabil și astăzi. După un secol de la călătoria lui Ovidius, în anul 109 d.H, împăratul Traian avea să construiască o ramură nouă (Via Traiana), între Beneventum și Brundisium, de aproximativ aceeași distanță dar care traversa ținuturi mai facile din punct de vedere topografic.

Anticul Brundisium era unul dintre marile porturi ale lumii. Numele său, în dialectul mesapian (mesapii - trib antic lapygian din zona Apuliei de astăzi) se traducea "cap de cerb", aluzie la forma portului latin.
La Brundisium, Ovidius se îmbarcă pe o corabie al cărui nume nu ne este cunoscut. A folosit cel puțin două nave, în trei drumuri maritime, iar singurul nume știut este cel al vasului "Minerva", pe care l-a menționat în poeme, și pe care s-a aflat în etapele ulterioare ale voiajului său.

După ce scapă de o furtună îngrozitoare, ajunge în Marea Ionică. Trece pe lângă Kefalonia (Cefalonia), cea mai mare insulă a arhipelagului iar în nord-estul acesteia vede de pe punte mica și stâncoasa Ithaca. Aceasta este casa legendarului Odiseu, Ulise, istețul luptător din Războiul Troiei și erou al unei călătorii incredibile (de asemenea mitice).

Ovidius ajunge la Dyme și imediat apoi la Patrae, astăzi orașul grecesc Patras. La venirea lui Ovidius, Patrae fusese de puțin timp ridicat la grad de colonie a imperiului, de către Augustus. La cincizeci de ani după vizita lui Ovidius, Patrasul avea să fie locul unde a fost martirizat, crucificat, Sfântul Andrei (în anul 60 d.H).

Ovidius a debarcat la Patras și a parcurs apoi pe cale terestră (cu un car) - pe țărm, 142 de kilometri, până la Kechries (Cencreae), port important din Estul istmului Corintic.
Aici este nevoit să stea timp îndelungat, până când găsește o corabie dispusă să plece prin Golful Saronic, spre nord, în Marea Egee.

Odată îmbarcat ajunge mai întâi la insula Eghina (Egina), la doar 40 de kilometri distanță de Atena, polisul în care în tinerețe își făcuse studiile. Acum însă Ovidius nu gustă frumusețile Greciei și se teme pentru viața sa. Își continuă călătoria maritimă...

Ajunge la Scyrus (azi Skyros), cea mai sudică insulă dintre Sporade ("Insulele împrăștiate", din Marea Egee. O legendă carea supraviețuit până astăzi spune că aici ar fi murit eroul grec Tezeu, aruncat de pe o stâncă de către regele local Lycomedes. Un alt mit srelatează că aici ar fi locuit un timp marele Ahile (chiar la curtea lui Lycomedes). Ulise l-a găsit pe erou și l-a convins să participe la Războiul Troian.

Ovidius ajunge apoi în vestul insulei Lemnos, la Myrina, oraș numit astfel după o regină amazoană menționată și în "Iliada". Are timp să mai viziteze Ilionul mitic (Troia), pe coasta Asiei Mici, apoi se întoarce înapoi pe corabie și își continuă călătoria. Ajunge la Imbros, în Nordul Mării Egee, astăzi cea mai mare insulă a Turciei (și cel mai vestic punct al statului) sub numele de Gokceada (provincia Cannakale). Nu departe de Imbros se află Samotrake, insulă supranumită "Casa Marilor Zei" și unde se găsea Sanctuarul închinat stăpânilor din Olimp.

Este încă iarnă și este prea periculos pentru Ovidius să rămână pe "Minerva" (unde îi rămân însă bagajele), vas care se pregătește să treacă prin Hellespont (Marea lui Helle, azi strâmtoarea Dardanele), în Propontis (azi Marea Marmara) și apoi, prin strâmtoarea Bosphorus (Vadul Vacii, azi Bosfor), în Pontul Euxin (Marea Neagră).

Poetul debarcă în Sudul Traciei și de la Tympirum (Tempyra) își continuă drumul pe cale terestră, cu un car, nu departe de coastă. Va ajunge la Apollonia Pontica (astăzi Sozopol, Bulgaria), apoi la Messambria (azi Nessebar) și la Odessos (azi Varna). După unii specialiști italieni și români, Ovidius a ajuns pe coasta vestică a Pontului când deja era primăvară iar vremea se făcuse mult mai bună. De aceea, unii consideră că de la Odessos, el s-a îmbarcat iar pe "Minerva", care l-a dus la Tomis. Potrivit altora, de la Odessos, Ovidius și-a continuat drumul pe cale terestră, pe la Callatis, ajungând în fine, la Tomis...


(Va urma)


Bibliografie

"Ovidio fra Roma e Tomis", Centro Ovidiano di Studi e Richerche, a cura di Giuseppe Papponetti, Sulmona 2006, lucrări ale Congresului Internațional de Studii, Sulmona 13-15 iunie 2003

Adrian Rădulescu - "Ovidio nel Ponto Euxino", Archeoclub D Italia, Sededi Sulmona, 1990

Aldo Luisi - "Insidie e Imprevisti di un viagio imposto", în volumul "Ovidio fra Roma e Tomis"

Carl Blum - subcapitolul "Călătoria spre Tomis și petrecerea lui în această cetate", din articolul "Cauzele relegării poetului roman Publius Ovidius Naso la Tomis", publicat în Analele Dobrogei an IX, vol.2, Cernăuți, 1928

FONTES I - "Izvoare privind istoria României vol.I, De la Hesiod la Itinerarul lui Antonius", coordonatori Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ștefan, extrase din "Pontice" și "Triste", p.272-344, Editura Academiei RPR, București 1964

Ion Acsan - "De ce a fost exilat poetul Ovidius la Tomis", articol publicat în historia.ro

Eusebiu Camilar - "La Pontus Euxinus", articol publicat în colecția Bilmenarul lui Ovidius, Editura Academiei, București, 1957, articol publicat pe diacronia.ro

Foto - Fragmente din „Harta drumului lui Ovidius de la Roma la Tomis", expusă în Sala Ovidiană, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC)


Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.

Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (I) - De la Roma, spre Tomis. Vestea relegării
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Fatidicul decembrie în destinul Regelui Mihai (galerie foto)

#citeșteDobrogea: Fatidicul decembrie în destinul Regelui Mihai (galerie foto)

1509
#citeșteDobrogea: Originar din Constanța, IPS Nicolae Condrea, arhiepiscopul ortodox al celor două Americi, își celebrează patronul spiritual

#citeșteDobrogea: Originar din Constanța, IPS Nicolae Condrea, arhiepiscopul ortodox al celor două Americi, își celebrează patronul spiritual

1403
#Dobrogea Digitală: Cugetări din scriitori francezi despre Dumnezeu

#Dobrogea Digitală: Cugetări din scriitori francezi despre Dumnezeu

1242
#citeșteDobrogea: La doar 24 de ani, numismatul Nubar Hamparțumian devenea directorul Muzeului de Arheologie Constanța

#citeșteDobrogea: La doar 24 de ani, numismatul Nubar Hamparțumian devenea directorul Muzeului de Arheologie Constanța

1686
#citeșteDobrogea: Academicianul Eugeniu Ivanov, discipolul savantului Horia Hulubei

#citeșteDobrogea: Academicianul Eugeniu Ivanov, discipolul savantului Horia Hulubei

996
#Dobrogea Digitală: Dinamica demografică a Dobrogei interbelice. Lista moșierilor Constanței

#Dobrogea Digitală: Dinamica demografică a Dobrogei interbelice. Lista moșierilor Constanței

2649
#DobrogeaAcademică: Nominalizările la Premiile Academiei Române pentru anul 2018. Ceremonia are loc astăzi

#DobrogeaAcademică: Nominalizările la Premiile Academiei Române pentru anul 2018. Ceremonia are loc astăzi

1577
#citeșteDobrogea: Profesori ai Seminarului Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Profesori ai Seminarului Musulman din Medgidia în perioada interbelică

1934
#citeșteDobrogea: 175 de ani de la înființarea Societății studenților români

#citeșteDobrogea: 175 de ani de la înființarea Societății studenților români

1707
#citeșteDobrogea: Dobrogea în contextul Marii Uniri

#citeșteDobrogea: Dobrogea în contextul Marii Uniri

2482
#Dobrogea Digitală: Elevul Pericle Martinescu, evocând profesorii de-acum un secol ai Liceului „Mircea”

#Dobrogea Digitală: Elevul Pericle Martinescu, evocând profesorii de-acum un secol ai Liceului „Mircea”

1911
#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

3073
Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

1973
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

1523
#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

1468
#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

1998
#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

3022
Istoriografia română în sărbătoare:  Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

Istoriografia română în sărbătoare: Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

1870
#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

3609
#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

1016