#citeşteDobrogea: Vasile Kogălniceanu - promotor al emancipării Dobrogei

Se împlinesc astăzi 156 de ani de la naşterea lui Vasile Kogălniceanu. Născut la 29 noiembrie 1863, la Iaşi, într-o familie de cărturari şi mari patrioţi români, fiul lui Mihail Kogălniceanu a moştenit de la părintele său dragostea de popor şi implicarea în rezolvarea chestiunilor arzătoare ale lumii rurale.


Vasile Kogălniceanu este legat de Dobrogea, activând ca administrator de plasă şi inspector domenial în provincia recent revenită sub administraţie românească, la sfârşit de secol XIX. Cu studii aprofundate de agronomie în Franţa şi pasiune pentru cercetarea problemelor cu care se confrunta ţărănimea, promovează prin activitatea sa, dar şi prin articolele publicate în gazetele vremii, emanciparea Dobrogei, interprelând Guvernul şi depunând o moţiune la un Congres agrar despre oportunitatea unor legi care să sprijine ţăranul român şi mai ales pe cel dobrogean, aflat într-o situaţie ingrată. În acelaşi context, scrie şi publică o lucrare intitulată Dobrogea. Drepturi politice fără libertăţi. 1878-1909, în care îşi expune ideile şi critică legea de emancipare din aprilie 1909.


Membru activ al Partidului Naţional Liberal, începând cu anul 1893, s-a implicat cu entuziasm în proiectele acestei formaţiuni politice, vizând modernizarea României. A fost deputat de Roman în Parlamentul României.
În 1899, Vasile Kogălniceanu adresează în Adunarea Deputaţilor o interpelare ministrului de interne în legătură cu viciile alegerilor locale şi regimul excepţional, drept pentru care are loc la Constanţa o importantă adunare publică, cu participarea delegaţilor judeţului Tulcea, în final fiind adoptată o moţiune şi fiind expediate telegrame regelui, preşedinţilor Corpurilor Legiuitoare şi prim-ministrului Dimitrie A. Sturdza în care ideea dominantă era că, într-un stat constituţional, drepturile trebuiau să fie compensarea datoriilor împlinite ori populaţia Dobrogei nu făcea altceva decât să-şi îndeplinească cu simţ politic datoria către ţară.


Toate demersurile şi propunerile sale se concretizează în modificarea legii de reglementare a proprietăţii rurale din Dobrogea, votată în sesiunea parlamentară din 1910.
Este trimis de Ministerul Domeniilor, în calitate de specialist, în Ungaria, unde va realiza o schiţă comparativă între ţara vecină şi România, foarte apreciată la vremea respectivă şi publicată pe cheltuiala ministerului. A scris, de asemenea, o micro-monografie despre legumicultură pentru Biblioteca Domeniului Coroanei.
 
Ca publicist, întocmeşte mai multe colecţii de documente privind corespondenţa diplomatică asupra războiului româno-ruso-turc din 1877-1878, precum şi actul de la 2 mai 1864, care a dus la sporirea prerogativelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza, o adevărată „lovitură de stat”. Publică în periodicul „Românul”, unde este prim-redactor, şi în „Steaua Dunării”, ziar pe care îl fondează în 1897 şi unde semnează mai multe articole de orientare democratică.
Din anul 1901, va conduce timp de cinci ani ziarul „Agrarul”. Pe lângă problema ţărănească, a fost un înfocat militant al sistemului electoral bazat pe votul universal, pentru aceasta fondând, împreună cu Vintilă C.A. Rosetti şi Ion Nădejde, Liga votului universal, în anul 1895. 
Vasile Kogălniceanu a militat permanent pentru emanciparea politică şi culturală a lumii rurale, fiind un fervent patriot dobrogean.


S-a stins din viaţă în 1921, lăsând o importantă contribuţie – asemeni ilustrului său tată, unul din artizanii Unirii Principatelor – la înfăptuirea reformelor şi integrarea provinciei Dobrogea în sistemul statal românesc.


Citeşte şi:

#citeşteDobrogea Vasile M. Kogălniceanu, un patriot al Dobrogei