#citeșteDobrogea: Ziua Internațională a Muzeelor. ​​Puncte muzeistice în aer liber pe teritoriul vechiului Tomis

  • Aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța și comentat de noi în mai multe rânduri, volumul  „Muzeul de Arheologie Constanța“, de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu, lucrarea a fost întocmită de colectivul științific al Muzeului regional Dobrogea – secția de arheologie din Constanța, sub conducerea lui V. Canarache, și la ea au colaborat: Aricescu Andrei, Barbu Vasile, Galbenu Doina și Rădulescu Adrian.

La 18 mai este sărbătorită Ziua Internațională a Muzeelor cu tema „Viitorul muzeelor: recuperați și reimaginați”.
 
Ziua Internațională a Muzeelor ​​2021 invită muzeele, artiștii, profesioniștii și comunitățile lor să creeze, să-și imagineze și să împărtășească noi practici de (co) creare de valoare, noi modele de afaceri pentru instituțiile culturale și inovatoarea soluțiilor pentru provocările sociale, economice și de mediu din în contextul actual.
 
Aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța și comentat de noi în mai multe rânduri, volumul  „Muzeul de Arheologie Constanța“, de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu, lucrarea a fost întocmită de colectivul științific al Muzeului regional Dobrogea – secția de arheologie din Constanța, sub conducerea lui V. Canarache, și la ea au colaborat: Aricescu Andrei, Barbu Vasile, Galbenu Doina și Rădulescu Adrian.

La vremea respectivă, distribuția sălilor în Muzeul de Arheologie din Constanța, situat în fostul sediu, care astăzi adăpostește Arhiepiscopia Tomisului, era următoarea: Sala I - Epoca veche a pietrei (Paleolitic); Sala II - Epoca nouă a pietrei (Neolitic); Sala III - Prima epocă a fierului, oraşele-state greceşti de tip sclavagist, a doua epocă a flerului; Sala IV - Agricultura; Sala V – Comerţul; Sala VI – Transporturile; Sala VII - Urbanistica, construcţiile; Sala VIII - Colecţia de capitole; Sala IX – Tezaurul; Sala X - Viața publică şi particulară. Sălile XI - Arta sculpturală greco-romană. Sălile XII-XIV Produsele atelierelor meșteșugărești în antichitate la Tomis; Sala XV - Începuturile orînduirii feudale; Sala XVI - Expoziţii temporare.

Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanța are o istorie de peste o sută de ani, perioadă ce poate fi împărțită în trei mari etape: perioada 1878 – 1957 – cea mai tulbure; apoi, 1957 – 1977 şi, în sfârşit, din 1977 până în prezent  

Aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța și comentat de noi în mai multe rânduri, volumul  volumul  „Muzeul de Arheologie Constanța“, de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu se constituie într-o serie de portrete magistrale ale celor mai importanți scriitori interbelici, pe care Pericle Martinescu i-a cunoscut personal sau care, în calitate de cititor erudit, i-au trezit entuziasmul.

Avem de-a face cu o pleiadă de nume sonore (Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Călinescu, Nae Ionescu etc.) care au marcat cultura românească a secolului XX și i-au deschis calea către recunoștere europeană.

 
"Edificiul cu mozaic este situat pe faleza de vest a oraşului, cu vederea către port, in spatele clădirii Sfatului popular al oraşului Constanţa, accesul făcindu-se din piaţa Ovidiu (pe harta Tomis la punctul 2 - pag. 120-i21). Săpăturile de descoperire a monumentului nu sint terminate; alături de partea dată vizitării, fiind în continuare un şantier arheologic şi de restaurare al Direcţiei monumentelor istorice. Se pot vedea aici resturile unui mare complex edilitar care datează de aproximativ 1700 ani. Complexul era dispus in trei terase suprapuse la o diferenţă de nivel de peste 20 de metri in imediata apropiere a portului antic. Cercetările de pînă acum au dus la concluzia că este vorba de centrul economic al Tomisului. 
 
Din primele secole ale erei noastre. Vizitatorul poate urmări: (vezi planul de la pag. 11 O), după cum urmează:
 
a) Zidurile edificiului care se păstrează pe o înălţime de 6 metri. Sînt groase de 2 metri şi sînt construite din cărămizi romane legate cu mortar roz, alternate cu rînduri de blochete fasonate de calcar. La distanţe egale de 4,50 m se văd pilaştrii de întărire. Zidurile erau placate în antichitate cu marmură albă şi colorată:
 
b) La baza acestor ziduri apare bordura de marmură de la care porneşte covorul de mozaic; în antichitate avea 100 de metri lungime şi 20 metri lăţime. Din această suprafaţă a mai rămas cca.700 mp pe care se pot vedea chenare cu ghirlande de frunză de iederă, cercuri întretăiate, împletituri simple şi complicate şi decorurile centrale formate din două cercuri felurit ornamentate cu motive geometrice şi florale în şapte culori.
 
c) Sub terasa cu mozaic, în partea dinspre port, era un şir de încăperi boltite înalte de 8 metri; în mare parte surpate odată cu pavimentul de mozaic pe care îl susţineau.
 
Încăperile, de aceeaşi factură constructivă şi de aceeaşi epocă cu întreg edificiul şi mozaicul, erau folosite în antichitate ca depozite de mărfuri şi prăvălii. În faţa lor, ultima terasă cu canale de scurgere şi ziduri despărţitoare, deschidea accesul la cheiurile portului ce se aflau la 30-40 metri distanţă."
 
#citește mai departe în  volumul  „Muzeul de Arheologie Constanța“, de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu


Dacă în urmă cu 123 de ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Sursa foto: volumul  „Muzeul de Arheologie Constanța“, de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu
 
Citește și:
 
„Noi monumente epigrafice din Scythia Minor”, de A. Aricescu, V. Barbu, Gh. Poenaru-Bordea, A. Rădulescu și N. Gostar
 

„Tezaurul de sculpturi de la Tomis", de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu

 
 
 
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

In memoriam Boris Caragea, sculptorul care a lăsat moștenire Constanței opere de mare valoare

In memoriam Boris Caragea, sculptorul care a lăsat moștenire Constanței opere de mare valoare

1674
In memoriam: Cik Damadian, somitatea care a portretizat alte somități

In memoriam: Cik Damadian, somitatea care a portretizat alte somități

1883
Omagiu pentru Virgil Coman, ilustrul istoric dobrogean, plecat în lumea celor drepți mult prea devreme

Omagiu pentru Virgil Coman, ilustrul istoric dobrogean, plecat în lumea celor drepți mult prea devreme

1953
In memoriam: Vasile Canarache  - „Şi iată că, după 25 de ani, un om găsea la Mangalia, în vechiul Callatis…“

In memoriam: Vasile Canarache - „Şi iată că, după 25 de ani, un om găsea la Mangalia, în vechiul Callatis…“

1681
#citeșteDobrogea: Industria constănțeană de dulciuri în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Industria constănțeană de dulciuri în perioada interbelică

1021
#citeșteDobrogea: Bombardarea Catedralei din Constanța - „Vreo şase bombe au dărâmat şi catedrala şi palatul“

#citeșteDobrogea: Bombardarea Catedralei din Constanța - „Vreo şase bombe au dărâmat şi catedrala şi palatul“

1120
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Hotel Palace, „cel mai luxos şi confortabil hotel din Constanţa“(XIII)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Hotel Palace, „cel mai luxos şi confortabil hotel din Constanţa“(XIII)

1085
#citeșteDobrogea: Regizorul dobrogean, Stere Gulea, la aniversare. Cu respect, la mulți ani!

#citeșteDobrogea: Regizorul dobrogean, Stere Gulea, la aniversare. Cu respect, la mulți ani!

906
​#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - doctor Aristide Karatzali, „medic de copii și boale de piept“

​#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - doctor Aristide Karatzali, „medic de copii și boale de piept“

1605
#citeșteDobrogea: Turcii dobrogeni și preocupările lor după 1878 (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Turcii dobrogeni și preocupările lor după 1878 (GALERIE FOTO)

1740
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Foto-Royal, reușită garantată“ (XII)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Foto-Royal, reușită garantată“ (XII)

1666
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Avocații Constanței din perioada interbelică (XI)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Avocații Constanței din perioada interbelică (XI)

1126
#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VII. „Toate popoarele creștine păstrează reminiscenţe din cultul păgăn, datini şi sărbători de care nu s-au putut desbăra“

#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VII. „Toate popoarele creștine păstrează reminiscenţe din cultul păgăn, datini şi sărbători de care nu s-au putut desbăra“

1229
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Cinema Tomis, locul de întâlnire al elitei constănțene“ (X)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Cinema Tomis, locul de întâlnire al elitei constănțene“ (X)

1259
#GhidDobrogean1924: (IX) Reclame interbelice de la malul mării - „Parfumeria lui Ioan G. Papaianuș, mai eftin ca oriunde“

#GhidDobrogean1924: (IX) Reclame interbelice de la malul mării - „Parfumeria lui Ioan G. Papaianuș, mai eftin ca oriunde“

1369
In memoriam Petre Covacef, inginerul dobrogean pasionat de istorie

In memoriam Petre Covacef, inginerul dobrogean pasionat de istorie

1215
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Victor Eftimiu - „Știe să fie îndrăzneţ cu o rară aparenţă de modestie“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Victor Eftimiu - „Știe să fie îndrăzneţ cu o rară aparenţă de modestie“

884
#GhidDobrogean1924: (VIII) Reclame interbelice de la malul mării - „Banca Chrissoveloni, face toate operațiunile de bancă“

#GhidDobrogean1924: (VIII) Reclame interbelice de la malul mării - „Banca Chrissoveloni, face toate operațiunile de bancă“

1108
#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VI .„Liturghia creștină se substitue prin transiţii nesimţite cultului păgăn“

#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VI .„Liturghia creștină se substitue prin transiţii nesimţite cultului păgăn“

833
#citeșteDobrogea: Restaurante și magazine în Constanța în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Restaurante și magazine în Constanța în perioada interbelică

1250