#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VI .„Liturghia creștină se substitue prin transiţii nesimţite cultului păgăn“

  • Lucrare de amploare, unde sunt luate în discuție, pe capitole relevante, cele mai răspândite datini și legende transmise din generație în generație
  • În capitolul dedicat Sfinților aduce în discuție faptul că liturghia crestină se substitue prin transiţii nesimţite cultului păgăn, iar pe la mijlocul veacului al IV-lea creştinismul e pe, cale să învingă.
 
Unul dintre marii lingviști și folcloriști români, școlit la Sorbona, profesorul Ion Aurel Candrea a lăsat contribuții însemnate la cercetarea limbii române vechi din veacurile XVI-lea și XVII.

Volumul „Iarba fiarelor”, apărut în 1928, la editura Cultura Națională din București, reprezintă un studiu comparatist al credințelor străvechi ale românilor, cu specificul lor și, mai ales, cu asemănările pe care autorul le-a găsit cu obiceiuri similare ale altor popoare.

Este o lucrare de amploare, unde sunt luate în discuție, pe capitole relevante, cele mai răspândite datini și legende transmise din generație în generație, născute din imaginația primitivă a privitorilor către cer, către lună și stele, sau din împletirea credințelor intuitive cu cele legate de religia creștină.

Capitolul dedicat „ierburilor tainice”, trece în revistă câteva plante despre care se spune în popor că au proprietăți miraculoase (iarba fiarelor, ferega, mătrăguna), descriind detaliat ritualurile complicate care însoțesc culegerea, folosirea și păstrarea lor.

Despre Sfinți

În capitolul dedicat Sfinților aduce în discuție faptul că liturghia crestină se substitue prin transiţii nesimţite cultului păgăn, iar pe la mijlocul veacului al IV-lea creştinismul e pe, cale să învingă.

„Lupta împotriva cultului păgăn e pe sfărsite. Această luptă însă nu se încheie prin biruinţa unuia asupra celuilalt, prin strivirea definitivă a protivnicului, ci mai mult printr-un compromis, printr-o învoială tacită. Liturghia crestină se substitue prin transiţii nesimţite cultului păgăn care nu poate fi alungat ușor din sufletul poporului, unde de zeci de veacuri se înrădăcinase prea adănc spre a putea fi smuls dintrodată. Poporul creştinat doria si el, ce e dreptul, să se lepede de tot ce-i amintia religiunea păgănii, dar ce să-i faci obiceiului? Prea era legat sufleteste de atâtea si atătea sărbători care i-au desfătat copilăria si a căror amintire n-o putea întuneca cu una cu două. Cu bunul simț care-l caracterizează, a înţeles imediat că păgănii si creştinii ar putea să se înţeleagă cu privire la unele zile, cu toate că preoţii opuneau la orice încercare de învoială o rezistenţă înversunată. Tertulian ne face cunoscut că, pe vremea lui, sărbătoarea iernii, Bruma, era încă serbată de cei mai mulţi creștini. Tot asa, cu toate că preoţii tunau si fulgerau, crestinii continuau să serbeze pe 1 ianuar (sărbătoarea darurilor), pe 1 mart (sărbătoarea Matroanelor), Saturnaliile (sărbătoarea sclavilor) si ziua de 22 februar, sărbătoarea Părinţilor (Cara Cognatio)“ – se arată în lucrarea din 1928.

Ion Aurel Candrea analizează și situția sărbătorilor din perioada Împăratului Teodosiu.

„Ce erau de fapt aceste sărbători? Sărbători ale familiilor, sărbători ale anotimpurilor. lată cele două grupuri de sărbători care, apropiind pe crestini de păgani, fură cu deosebire populare în veacul al IV-lea. Erau adevărate sărbători neutre. Nu se mai pomeneste de numele vreunui zeu roman, nimic din ce putea aminti cultul protivnic; era ceva omenesc, vag şi împăciuitor. Dar această încercare de împăciuire şi de neutralizare a sărbătorilor luâ un sfărşit sub Teodosiu. Impăratul acesta porunceşte în anul 389 să se suprime cu totul calendarul public al Romei, iar, în locul lui, să se introducă sărbătorile creştine. De acum înainte, ordonanţa împărătească fixează următoarele zile de sărbătoare: Calendele lui Ianuar, duminicile, Paştile, aniversarea întemeierii Romei, aceea a Constantinopolului, ziua naşterii principelui și aceea a urcării lui pe tron.

De acum înainte rolul public al sărbătorilor romane a luat sfărşit. Toate rescriptele imperiale nu puteau însă goni din sufletul poporului tradiţia şi datinele cele vechi. Noua credinţă nu era încă destul de puternică ca să alunge fără nici o urmă tot ce făcuse parte din cultul păgăn. Poporul creştin continuă deci să prăznuiască multe din sărbătorile moştenite dela părinţi. Biserica vede toate acestea, preoţii se luptă din răsputeri cu îndărătnicia poporului, dar în zadar.

Şi atunci, obosită de luptă, se văzu silită să cadă la învoială. Prind în noul calendar multe din sărbătorile pe care poporul stăruiă să le păstreze din cultul străvechiu, dar le boteză altfel. A păstrat sărbătoarea, adică ziua în care se serbă ceva din cultul păgăn, dar alungă numele zeului căruia sărbătoarea îi era consacrată şi îl înlocui cu un eveniment de esenţă creştină. Cu chipul acesta, Biserica adoptă tot ce se mai păstra în popor din cultul păgăn şi nu era în contrazicere vădită cu religiunea lui Christos“ – mai aflăm și volumul apărut în anul 1928.

Despre volumul profesorului Ion Aurel Candrea

Alte capitole sunt dedicate „facerii lumii” (cu o serie de legende cosmogonice în care lumea se naște în lupta dintre spiritul binelui și cel al răului), datinilor străvechi legate de începutul primăverii, de ritualurile menite să aducă ploaia sau să sporească belșugul.

Legat intrinsec de natură, omul simplu a observat-o cu atenție, din cele mai vechi timpuri, și a învățat să descifreze semnificația tuturor  plantelor și animalelor din jurul casei, fiind capabil uneori să facă predicții mai precise chiar decât cele ale marilor cărturari.

Volumul grupează sistematic aceste moduri de interacțiune cu viul, oferindu-ne câte un capitol pentru fiecare entitate de care sunt legate obiceiuri sau credințe, nu doar ale românilor, ci și ale altor neamuri din lume.

Mai putem parcurge în studiul folcloric al autorului fermecătoare tălmăciri despre „Calendarul babelor”, despre credințele legate de diverse fenomene ale naturii sau legende transmise de-a lungul secolelor legate de... strănut.

Cartea are atașat și un index util, care facilitează cititorului trimiterile la ariile sale de interes.
 
Citește și:
#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Iarba fiarelor”, de I. A. Candrea

#Crez și credințe„Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea II .„Înainte de facerea lumii nu se vedea decăt o apă nemărginit de mare pe care umblau încoace şi încolo Dumnezeu şi cu dracul“ 

#Crez și credințe„Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea I .„În lumea mistică pe care şi-a creat-o imaginaţia aprinsă a omului primitiv, totul era cu putință“
  
#Crez și credințe„Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea III. „Petele care se zăresc pe suprafata lunii au aţățat din cele mai vechi timpuri curiozitatea omului“

#Crez și credințe„Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea IV .„ Eclipsele de lună crede poporul că se întămplă din cauză că Iuna e măncată de nişte dihonii“

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Serviciul de stare civilă pentru oficierea căsătoriilor în Constanţa, în anul 1945

#citeșteDobrogea: Serviciul de stare civilă pentru oficierea căsătoriilor în Constanţa, în anul 1945

1094
#citeșteDobrogea: Starea socială și nivelul de pregătire al dobrogenilor în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Starea socială și nivelul de pregătire al dobrogenilor în perioada interbelică

1746
#citeșteDobrogea: Ismail Ziyaeddin - personalitate a tătarilor dobrogeni

#citeșteDobrogea: Ismail Ziyaeddin - personalitate a tătarilor dobrogeni

2736
#citeșteDobrogea:Situaţia agricolă a Dobrogei centrale și de sud în perioada ocupaţiei germano-bulgare din 1917

#citeșteDobrogea:Situaţia agricolă a Dobrogei centrale și de sud în perioada ocupaţiei germano-bulgare din 1917

2889
#citeșteDobrogea: Alexandru Stoianovici - Contraamiralul constănțean care a modelat tactica militară navală din România

#citeșteDobrogea: Alexandru Stoianovici - Contraamiralul constănțean care a modelat tactica militară navală din România

2512
#DobrogeaDigitală: Apariția publicației „România Trans-Dunăreană“ - „Citim în ziar că onorabilul Nusret-paşa...“

#DobrogeaDigitală: Apariția publicației „România Trans-Dunăreană“ - „Citim în ziar că onorabilul Nusret-paşa...“

1608
Omagiu adus ilustrului Cornel Stavru - „Aşa am apărut eu, născut la Constanţa în 31 august 1929“

Omagiu adus ilustrului Cornel Stavru - „Aşa am apărut eu, născut la Constanţa în 31 august 1929“

1769
In memoriam Adrian Doxan, cel care a lăsat moștenire o veritabilă monografie a operei constănțene

In memoriam Adrian Doxan, cel care a lăsat moștenire o veritabilă monografie a operei constănțene

1406
#GhidDobrogean1924: Cazarea în Constanța în perioada interbelică - „Pentru hotelurile de lux preţurile variază între 115 pe zi până la 240 lei“

#GhidDobrogean1924: Cazarea în Constanța în perioada interbelică - „Pentru hotelurile de lux preţurile variază între 115 pe zi până la 240 lei“

1203
#GhidDobrogean1924: Cazarea în Techirghiol în perioada interbelică - „O cameră cu două paturi 220 de lei“ (II)

#GhidDobrogean1924: Cazarea în Techirghiol în perioada interbelică - „O cameră cu două paturi 220 de lei“ (II)

1576
#GhidDobrogean1924: Cazarea în Techirghiol în perioada interbelică - „Un cearceaf și prosop 10 lei“ (I)

#GhidDobrogean1924: Cazarea în Techirghiol în perioada interbelică - „Un cearceaf și prosop 10 lei“ (I)

1510
#GhidDobrogean1924: Legenda lacului Techirghiol - „Se zice că, în vremea Turcului, pe valea Muratanului... “

#GhidDobrogean1924: Legenda lacului Techirghiol - „Se zice că, în vremea Turcului, pe valea Muratanului... “

2136
#citeșteDobrogea: 11 ani de la trecerea în lumea celor drepți a lui Eugen Mazilu, „un actor cu un incontestabil farmec“

#citeșteDobrogea: 11 ani de la trecerea în lumea celor drepți a lui Eugen Mazilu, „un actor cu un incontestabil farmec“

1177
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare din 1917

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare din 1917

1210
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Expedițiuni și vămuire“

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Expedițiuni și vămuire“

1064
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării. Berăriile și depozitele de băuturi spirtoase - „Bere Bragadiru, totdeauna proaspătă“

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării. Berăriile și depozitele de băuturi spirtoase - „Bere Bragadiru, totdeauna proaspătă“

1112
Omagiu adus dramaturgului constănțean Tudor Popescu, la 23 de ani de la trecerea în neființă

Omagiu adus dramaturgului constănțean Tudor Popescu, la 23 de ani de la trecerea în neființă

1181
#DobrogeaDigitală: Omagiu adus legendei comediei românești, Jean Constantin

#DobrogeaDigitală: Omagiu adus legendei comediei românești, Jean Constantin

1447
Ion Tițoiu, fondatorul primei școli de gravură din Dobrogea, la ceas aniversar!

Ion Tițoiu, fondatorul primei școli de gravură din Dobrogea, la ceas aniversar!

1430
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Agențiile de asigurări

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Agențiile de asigurări

1259