Dobrogea 139 de ani: Manifestul asumat de ZIUA de Constanţa

În onestitatea noastră de gazetari dobrogeni, să ştiţi că nu ne credem ceea ce nu suntem, dar ne însuşim curajul de a acţiona.

De aceea, considerăm că este de datoria noastră ca până la Centenarul României şi împlinirea celor 140 de ani de la revenirea la Dobrogei la ţară, să ne implicăm în organizarea unei ample campanii de conştientizare a trecutului dobrogean, de aducere-aminte a tuturor oamenilor care l-au născut şi care şi-au dedicat activitatea Dobrogea.
 
Repet, nu ne substituim niciunei autorităţi, nu vrem să ne impunem ca o forţă, rămânem în spaţiul demersului jurnalistic, dar cu speranţa trezirii din latenţă a tuturor celor care au puterea de a decide şi acţiona acum, cât nu e prea târziu. Tocmai de aceea vă supunem atenţiei acum, mai propice decât oricând, să luaţi act de nevoile pe care noi, ca jurnalişti, le-am descoperit a fi stringente, concretizate în zece puncte şi care sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, să le împliniţi până anul viitor.
 

1. Considerăm că este necesar să se facă demersuri administrative pentru conştientizarea momentului de la 23 noiembrie 1878 ca Zi a Recunoştinţei Dobrogenilor, cu atât mai mult cu cât la nivelul Constanţei nu se cunoaşte importanţa acestei date. Foarte mulţi au aflat cu ocazia campaniei pe care colegii mei au derulat-o.

 

2. Alocarea de fonduri pentru retipărirea cărţilor de referinţă ale Dobrogei

 

3. Propunem ca Imnul Dobrogei compus de Dumitru Lupu pe versurile lui Carmen Aldea Vlad şi interpretat astăzi de Iulian Bratu să fie intonat la toate evenimentele culturale şi nu numai, ca o împlinire a dorinţei maestrului, care, din păcate, astăzi nu mai este alături de noi.

 

4.  Montarea lucrării muzicale „Adio, Kustenge“, de Dumitru Lupu, premiată în 2016 de Uniunea Compozitorilor. Domnule primar, mă uit către dvs. dacă-mi permiteţi şi dacă se poate v-am invita să sprijiniţi acest proiect care există fizic, mai rămâne să fie pus în scenă.

 

5.  Digitalizarea arhivelor tuturor instituţiilor cu trecut istoric din Dobrogea. Ca o obligaţie elementară faţă de urmaşii noştri ce trebuie să-şi cunoască istoria şi să ne respecte pentru asta. Cine ştie, poate peste 140 de ani un alt ziar va organiza un astfel de eveniment aici la Constanţa.

 

6. Recunoaşterea personalităţilor care au marcat viaţa culturală a Dobrogei, readucându-i permanent în atenţie, prin publicare cotidiană.

 

7. Crearea unei case a memoriei oraşului ca punct turistic de maximă atracţie

 

8. Soluţii concrete pentru ca cei mici, copiii Constanţei, să aibă un teatru al lor, la standarde civilizate, prin renovarea Teatrului „Căluţul de mare“. Domnule Palas, doamna Matichescu, dacă se poate.

 

9. De asemenea, noi propunem, dar rămâne să vedem dacă sunteţi de acord ca Teatrul de Stat să poarte numele fondatorului său, conform testamentului, adică Dimitrie Tranulis.

 

10. Un termen calendaristic, şi aici chiar mă uit către dvs domnule Palas, pentru deschiderea Centrului Cultural „Jean Constantin“, pentru care vom milita să devină un adevărat centru al culturii constănţene, bineînţeles, cu sprijinul autorităţilor.

 

11. De asemenea, ne propunem să susţinem iniţiativa colegului nostru Emilian Andrei, născut în localitatea Dorobanţu, judeţul Călăraşi, în acelaşi loc în care a văzut lumina zilei şi reputatul istoric Adrian Rădulescu. Nume care sperăm să-i fie atribuit şcolii gimnaziale din această localitate, cu care am vrea să se mândrească şi elevii care învaţă în localitatea Dorobanţu.

 

12. Solicităm autorităţilor abilitate lămurirea situaţiei juridice a clădirii în care îşi desfăşoară activitatea Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“. Domnule prefect, poate transmiteţi mai departe. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a decis că încetează dreptul de proprietate asupra imobilului care este proprietate publică a municipiului Constanţa. În prealabil, clădirea fusese preluată de la Consiliul Local.

 
Citeşte şi:

#sărbătoreşteDobrogea Manifestul jurnaliştilor ZIUA de Constanţa, adresat autorităţilor locale