#Dobrogea Academică: In Memoriam Ștefan Procopiu. 131 de ani de la nașterea celui mai mare fizician al României


 
„Nu vom spune lucruri noi afirmând că acad. Ştefan Procopiu este cel mai mare fizician pe care l-a dat până în prezent poporul nostru, mare personalitate a științei şi culturii românești, care şi-a înscris prin realizări remarcabile numele, în fundamentatele cuceriri ale fizicii pe plan mondial". (Acad. Cristofor Simionescu)
 
În istoria științei şi culturii românești, Ştefan Procopiu se înscrie ca unul dintre oamenii cu care ţara noastră se poate mândri prin aportul său la dezvoltarea fizicii şi tezaurului de cunoștințe ale lumii.
Fizician şi inventator român, Ștefan Procopiu s-a născut la Bârlad, pe 19 ianuarie 1890, fiind primul copil dintre cei şapte copii ai Ecaterinei (Catinca) şi Emanoil Procopiu.
Catinca provenea dintr-o familie veche de răzeşi din satul Bălăbăneşti (Familia Tasca), o vatră de cultură şi istorie a Moldovei prin oamenii pe care i-a dat. Şcoala primară o face la Bârlad, la fel şi liceul, la una din şcolile cunoscute ale Moldovei: Liceul Gheorghe Roşca Codreanu, astăzi Colegiul Codreanu. Termină liceul ca şef de promoţie remarcându-se prin pasiunea sa pentru matematică şi fizică, pentru ştiinţele naturii, istorie, geografie şi limbi străine.
În perioada liceului, Procopiu citește şi studiază foarte mult, îndreptându-și atenția spre toate ramurile științei, asupra problemelor fundamentale privind cunoașterea universului, dorind a desluși „sensul realității şi al vieții".
A fost contemporan cu descoperirile fundamentale din fizică, chimie şi biologie de la sfârșitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea, ce au adus științei o perioadă nouă de deschidere şi orientare, revoluționând conceptele şi metodele existente. Procopiu s-a dedicat ştiinţei şi cercetării încă din timpul studenției. Primele rezultate remarcabile din cercetare sunt publicate în anul 1913 sub titlul Determinarea momentului magnetic molecular prin teoria cuantelor lui M. Planck apărută în Bulletin Scientifique de l'Academie Roumaine de Sciences. În urma studiilor privind teoria cuantelor lui Planck şi a teoriei magnetismului lui Langevin, Procopiu stabileşte, pentru prima dată în lume, valoarea momentului magnetic molecular, numit şi magnetonul teoretic.
 
Este recunoscut faptul că Ştefan Procopiu calculează valoarea magnetonului teoretic cu doi ani înaintea prof. A. Bohr din Danemarca. În literatura de specialitate din ţara noastră această descoperire este cunoscută sub denumirea de magnetonul Bohr-Procopiu (pe drept cuvînt, literatura mondială ar trebui să adopte denumirea de magneton Procopiu-Bohr şi nu Bohr-Procopiu, cum este menţionat), marelui fizician neacordându-i-se Premiul Nobel dintr-o neglijenţă a comisiei.
 
Descoperirea făcută de Procopiu în 1912 îl consacră pe Procopiu printre fizicienii de renume mondial. În anul 1912 este numit preparator la Universitatea din Iaşi. Între 1913-1919 activează la Facultatea de fizică din Bucureşti, la început ca asistent suplinitor şi apoi ca şef de lucrări în cadrul Laboratorului aplicaţiilor căldurii şi electricităţii. Fiind preocupat şi de probleme tehnice, Procopiu publică la Bucureşti, în 1913, lucrarea Cercetări experimentale asupra telegrafiei fără sârma, iar în 1916 inventează un aparat pentru localizarea gloanţelor din corpul răniţilor, stabilind adâncimea la care se aflau acestea.
 
În anul 1919 obţine o bursă şi pleacă la Paris pentru studii de doctorat. Aici frecventează cursurile unor savanţi iluştri ai vremii, precum Gabriel Lippman, Marie Curie, Paul Langevin, Aymé Cotton. Îndrumătorul tezei de doctorat este pentru început prof. Gabriel Lippman.
 
La 5 martie 1924, Procopiu obţine titlul de doctor în ştiinţe fizice cu lucrarea Asupra birefringenţei electrice a suspensiilor, în faţa unei comisii formată din profesorii Aymé Cotton, Charles Fabry şi H. Mouton.
 
Procopiu descoperă şi analizează în laboratorul de fizică al Universităţii Sorbona, în anul 1921, un fenomen optic nou ce consta în depolarizarea longitudinală a luminii de către suspensii şi coloizi. Această descoperire a fost prezentata în şedinţa Academiei de Ştiinţe din Paris la 8 august 1921. Fenomenul este numit în anul 1930, de către prof. A. Boutaric, FENOMENUL PROCOPIU. Ar trebui precizat că este vorba de fenomenul optic Procopiu, spre a-l deosebi de alt fenomen, cunoscut sub numele de efect Procopiu şi care se referă la discontinuitățile magnetice produse într-un fir de material feromagnetic, la trecerea prin el a unui curent electric alternativ.
 
Ştefan Procopiu a întocmit şi importante hărţi magnetice ale ţării, pe perioada 1895- 1954. A stabilit că, începând din 1932, momentul magnetic al globului terestru a început să crească, după ce, timp de peste 100 de ani a scăzut continuu, soluționând o controversă care dăinuia de decenii. A determinat şi perioada acestei variaţii: circa 500 de ani. Alături de activitatea sa strict ştiinţifică, de mare descoperitor, savantul Procopiu a fost şi autorul a numeroase invenţii şi dispozitive experimentale. Era şi un neobosit cadru didactic, care a format generaţii întregi de fizicieni experimentatori, el însuşi fiind discipolul cel mai de seamă al lui Dragomir Hurmuzescu la Iaşi. Pentru meritele sale, a fost ales membru al Academiei (1955), al unor societăţi ştiinţifice din ţară şi străinătate, a fost laureat al Premiului de Stat (1964), de asemenea doctor honoris causa al Institutului Politehnic din Iaşi.
 
Savantul de valoare mondială a încetat din viaţă în Iaşi, la 22 august 1972, lăsând publicate 177 de lucrări ştiinţifice.
 
La Iași, Muzeul științei și tehnicii îi poartă numele, la fel și Concursul de creativitate în fizică și tehnologii „Ștefan Procopiu”, ajuns, în anul 2019, la cea de-a 22-a ediție, care oferea cadrelor didactice ocazia de a ieși din tiparele rigide ale relației profesor-elev, problemă-rezolvare, punând la contribuție imaginația și spiritul de echipă.
 
Sursa text: icr.ro
 
Citește și:

Campioni de campioni. 10 elevi de la Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” au participat, 10 au câştigat
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

1753
Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

1532
#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

2167
#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

2325
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

1681
#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

1882
#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

1404
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război\

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război" și ziarul „Der Dobrudscha Bote"

1824
#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

2309
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

2931
#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

3271
#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

2567
#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

2260
Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

2451
Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

1547
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

1371
#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

1832
#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

1299
#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1546
#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

773