#DobrogeaDigitală: 1939. Inaugurarea „Școlii de copii mici” din Săcele


Pe 5 noiembrie 1939, în comuna Săcele din județul Constanța, avea loc inaugurarea „Școlii de copii mici” din această localitate. Evenimentul s-a desfășurat sub patronajul lui Gherontie Nicolau, episcopul Constanței, unul din principalii ctitori ai noii clădiri de învățământ.



Detalii despre cum s-au desfășurat festivitățile cu această ocazie aflăm din articolul „Vizita canonică din Parohia Săcele, jud. Constanța”, semnat de preotul Dumitru Andrei și publicat în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 12, anul XVI, decembrie, 1939.


Ziua a început cu întâmpinarea înaltului ierarh de către oficialitățile locale, săteni și elevi, după care, în biserica din Săcele a avut loc slujba Sfintei Liturghii, al cărei cor era format din elevi, coordonați de directorul școlii, doamna F. Ghencea. Mulțumit de activitatea preotului din parohie, E. Văduva, care slujea aici doar de trei luni, Gherontie Nicolau a ținut să îl felicite pe acesta la finalul slujbei:
 
,,Iau act cu deplină mulţumire sufletească, de tot ceia ce C. Ta, Părinte Paroh, ai realizat aci, în scurt timp, dar mai ales de reîntoarcerea acelui fiu, la dreapta credinţă. Ştiu, că şi predecesorul cucerniciei tale, a reîntors mai multe suflete la credinţa noastră strămoşească şi chiar aci, în Sf. Biserică, am ascultat şi am binecuvântat pe unul dintr'aceştia tânărul Gh. Petcu, la 1 Mai 1938. Munceşte, părinte, cu tact, fii cuminte şi du mai departe apostolia, ce ţi-am încredinţat. Eşti tânăr, dar bine pregătit, de aceea te-am trimis aici, în satul mult iubit de mine”.
 
 

Inaugurarea Școlii de copii mici

După slujba de la biserică, tot alaiul s-a îndreptat către noua clădire de școală. Aceasta a fost construită între anii 1936 și 1939, de învățătorii F. și Ghe. Ghencea, cu sprijinul fostului preot din sat, Dumitru Andrei, protopop al Constanței în momentul inaugurării. Tot materialul didactic și mobilierul din școală a fost achiziționat prin implicarea episcopului Gherontie Nicolau, care a donat și alte ajutoare școlarilor.


Aci, P.S. Sa Gherontie şi D-na A. Şerbănescu, Inspectoarea Școalelor de copii mici din Ţinutul Marea, sunt primiţi de micii şcolari cu flori şi cântece frumoase. Într-o sală mare, frumos împodobită cu flori şi tablouri, dintre care, cele mai importante sunt ale M. S. Regelui Carol al II-lea şi al P.S. Episcop D. D. Gherontie, corul şcolii intonează „Imnul Regal", pe care numeroasa asistenţă îl ascultă în picioare. Se cântă apoi: ,,Pre Stăpânul şi Arhiereul nostru” şi un frumos program artistic-cultural se desfăşoară în cinstea Înaltului Prelat. Fiecare copilaş rosteşte câte o poezioară, iar corul lor de îngeraşi micuţi, ridică imne de slavă şi bucurie, către Cel Atotputernic. Fetiţa Ana Niculescu, a rostit următoarea dedicaţie:


Prea Sfinţite Stăpâne,
  1. Te-aşteptam de multă vreme,
Să ne vii, ocrotitor;
Doamna ne spunea adesea,
Că eşti bun şi iubitor
  1. Ai venit ca totdeauna
Încărcat de bunătăţi;
Haine ne-ai adus acmna,
La fetițe şi băeţi.
  1. Şi cum să-ţi întorc eu darul
Că sunt mică, vai de mine;
M-am gândit: Să rog pe Domnul,
Să te ţină: mult şi bine.



Când toţi Prelaţii Țării noastre vor lua sub a lor aripă școalele noastre, atunci şi generaţia de mâine va fi mult mai superioară”

După serbare, directorul școlii le-a mulțumit invitaților pentru grija și dragostea pe care au manifestat-o instituției de învățământ din Săcele, iar, ulterior, Gherontie Nicolau a împărțit celor 73 de mici elevi uniformele pentru școală:

 
Emoţionante şi plăcute au fost scenele, când copilaşii veneau, rând pe rând, să primească din mâinile Bunului lor Protector, acele uniforme, care vor ţine locul de haine de sărbătoare şi care au înveselit nu numai pe copilaşii nevinovaţi, dar şi pe părinţii lor, atât de împovăraţi şi îngrijoraţi. Unul râde, altul plânge şi toţi cu hainele în mâini, aleargă la părinţi, ca să-i îmbrace, iar P.S. Sa, cu blândeţea, dragostea părintească şi comunicativitatea ce-l caracterizează, are pentru fiecare copil, un cuvânt nou, dulce şi mângâietor, o întrebare sau o glumă, care stârnesc veselie pe frunţile tuturor.


La sfârşitul serbării Înaltul Prelat (...) adresându-se sătenilor le spune că, de mult a dorit să mai vină la ei, dat munca şi timpul nu i-au permis. Totuşi ei au fost prezenți în sufletul său, i-a iubit pe toţi deopotrivă, iar acum se bucură că-i poate vedea din nou. (...) Apoi P.S. Sa face o incursiune în trecut, arătând ce l-a determinat să ia sub înalta sa oblăduire această şcoală şi bucuria pe care a avut-o însuşi D-l Ministru D. V. Toni la auzul acestei veşti, spunându-i: „Când toţi Prelaţii Țării noastre vor lua sub a lor aripă școalele noastre, atunci şi generaţia de mâine va fi mult mai superioară”. Apreciază munca şi loialitatea Fam. înv. Ghencea, pe care Prea Sf. Sa o dă ca exemplu şi altora. Copiilor le dă mai multe sfaturi părinteşti şi le făgăduieşte şi alte daruri, de vor fi cuminţi şi muncitori.”
 


 

Căminul Cultural din Săcele, botezat „Episcopul Gherontie”

Pentru a îi mulțumi cum se cuvine pentru toată implicarea de care a dat dovadă, mai marii comunității au considerat că este potrivit să boteze Căminul Cultural din Săcele, cu numele ierarhului constănțean.


La orele 4 p. m., a avut loc în clădirea Primăriei satului, şedinţa festivă a Căminului Cultural, la care a luat parte foarte mult popor şi care a fost prezidată de Înaltul Prelat. În numele Sfatului dl. înv. Ghencea, a dat citire procesului-verbal, prin care se hotărăşte să se dea Căminului numele de „Episcopul Gherontie”. Actul a fost înmânat P. S. Sale, în aplauzele tuturor. Pr. E. Văduva a făcut o dare de seamă a activităţii desfăşurată de la înfiinţare şi până azi. Sfinția Sa remarcă loialitatea cu care cetăţenii au răspuns, dând ajutoare familiilor concentraţilor, cum şi diferite obiecte pentru armată. A mai luat cuvântul: Pr. Protopop Andrei, D1 Primar Tofan, Dl Ag. Trandaf şi locuitorul Gh. Petcu.


Prea Sf. Sa a donat 5000 lei ca prim fond pentru Cămin, sumă ce va fi vărsată anual, pentru ridicarea unui local propriu. Donaţia este primită cu aplauze şi toţi sătenii au cântat în cor „Mulţi ani trăiască”. Şedinţa Căminului s-a încheiat printr-o caldă manifestaţie pentru M. S. Regele Carol II şi pentru P. S. Episcopul D. D. Gherontie, ovaţionaţi îndelung de sutele de săteni adunaţi aci.


#citește mai departe în revista  revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 12, anul XVI, decembrie, 1939.


Foto: Ionuț Druche
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 

Citește și:

#Dobrogea Digitală: Datini străbune

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1320
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1205
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1427
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1142
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1252
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

964
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1131
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1145
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1542
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1709
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1617
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1561
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2270
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2273
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2085
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1776
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1894
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2524
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2504
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2713