#Dobrogea Digitală: „Amza Pellea a impus în mitologia filmului românesc eroul”. Astăzi se împlinesc 90 de ani de la nașterea sa


Galeria celor care au dat viață eroilor de pe scenă, spre bucuria spectatorilor și gloria teatrului românesc, a cuprins de-a lungul anilor numele unora supranumiți „monștrii sacri”, de faima cărora se leagă succesul unor producții care au rezistat probei timpului, devenind nemuritori.



Amza Pellea este unul dintre aceste nume, de la a cărui naștere se împlinesc astăzi 90 de ani.
Înzestrat cu o vocație cinematografică deosebită, el nu este un simplu interpret, ci un creator de personaje, fie dând viață, credibilitate, forță, individualitate, unor eroi de excepție în situații de excepție, fie compunându-și un alter ego, întruchipare a olteanului parșiv, isteț, ironic, inventiv, dinamic și plin de farmec.
Amza Pellea a fost unul dintre cei mai importanți actori români, distingându-se atât în teatru cât și în film. A fost interpretul lui Nea Marin, binecunoscutul personaj de sorginte populară care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie”, scrie cinemagia.ro.


Avea să se stingă atât de devreme, la doar 52 de ani, fiind înmormântat într-un mijloc de decembrie.
În 14 decembrie mi s-a născut mama și mi-am îngropat tatăl, de atunci mama nu și-a mai serbat aniversarea pe 14 decembrie... vă iubesc pentru toate eternitățile pe amândoi atât în cer, cât și pe pământ”, scria unica sa fiică, Oana Pellea, o actriță la fel de „uriașă” precum tatăl său.


În aprilie 2011, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la naștere, Amza Pellea a primit o stea, în memoriam, pe Walk of Fame din centrul Bucureștiului.
 

„A avut parte de mai puține roluri, la «banchetul» marilor personaje”

În nr. 8 al revistei „Teatrul” (1974), oferită cu generozitate de teatrologul Anaid Tavitian Bibliotecii digitale ZIUA de Constanța, sunt publicate o serie de portrete ale unora dintre cei mai de seamă actori români, între care nu avea cum să lipsească Amza Pellea.
 

„Strălucitor cap de afiş, vedetă a filmului, personaj popular, «serial» al televiziunii, Amza Pellea, în teatru, a «demarat» mai puţin spectaculos, ani de-a rândul păstrându-se cu modestie în roluri de rezistenţă, de utilitate, de necesități repertoriale care trebuiau întotdeauna, repede şi bine acoperite.
Aducea, pe atunci, la începuturile carierei sale, fie la Craiova, fie în fostul «studio al actorului de film», precum a adus mai târziu la Teatrul de Comedie, în numeroasele piese româneşti şi străine, piese pe teme de
actualitate - în care era întotdeauna distribuit (Secunda 581 Brigada I-a de cavalerie, O chestiune personală, Ultima generaţie, Prietena mea Pix, Mi se pare romantic, Şeful sectorului suflete, Nic-Nic, Croitorii cei mari din Valahia), - o umanitate caldă şi robustă, o vitalitate funciară, o simplitate tonifiantă, încredere «în cauză», în adevărul luptei cu care se identifica.
Prototip al «personajului pozitiv», Amza Pellea a evitat cu
îndemînare schema, clişeul de comportament, a comutat livrescul şi uneori chiar insignifianţa unor partituri dramarturgice, îmbogăţindu-şi rolurile cu generozitatea-i artistică proprie, cu un umor sec, nelipsit din scenă, cu o înflăcărare mascată cu pudoare - sub aparenţa nonşalanţei.
Din marele repertoriu universal, Amza a avut parte de mai puține roluri, la «banchetul» marilor personaje, nu ştim de ce, el a fost mai rar invitat, deşi, aşa cum a demonstrat în Platonov, în acel neuitat Hamlet de
provincie, întruchipînd un erou plin de elanuri obosite, cu porniri vitale repede înăbuşite, la hotarul dintre dramă şi comedie, el poate juca cu superbă degajare, orice...

 

CITEȘTE REVISTA INTEGRAL ÎN FORMAT PDF

 

Acest excelent om de teatru s-a făcut cunoscut marelui public, prin film, pe peliculă împlinindu-şi personalitalea, aici relevîndu-şi faţete noi, iniţial nebănuite, fie în registrul comicului, fie în cel al tragicului. Interpret al unor personaje legendare, în Haiducii, Neamul Șoimăreştilor, creatorul unor figuri istorice epopeice ca Decebal, Mihai Viteazul, Amza Pellea a impus în mitologia filmului românesc eroul, întruchipând un vis de bărbăție şi vitejie, de dăruire și dreptate. Saltul în film şi în cariera sa artistică l-a realizat de curând, trecând de la aceste partituri, covîrşite de factologie şi epos, la rolul psihologic din drama contemporană. Personajul inginerului Petrescu din filmul «Puterea şi Adevărul» reprezintă o mare biruinţă a actorului dramatic Amza Pellea, repurtată asupra unei imagini arhetipale de film. Fineţea caracterizării, limpezimea expresiei, gravitatea jocului nuanţat, demonstrează ce strălucitor rezultat artistic a obţinut şcoala noastră de teatru prin acest elev a doi mari străluciţi profesori, neuitaţi artişti şi pedagogi, Mihai Popescu şi Alexandru Finţi, exponenţi a două stiluri diferite de joc, dar a căror sinteză o regăsim în creaţia lui Amza Pellea”.



#citește revista „Teatrul” nr. 8/1974


În urmă cu 122 ani, pe 15 septembrie 1898, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura, la Constanța, Biblioteca Universală „Ovidiu”, prima bibliotecă publică din Dobrogea. Pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

In Memoriam Amza Pellea, la 88 de ani de la naștere
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Ziua Internațională a Muzeelor. ​​Puncte muzeistice în aer liber pe teritoriul vechiului Tomis

#citeșteDobrogea: Ziua Internațională a Muzeelor. ​​Puncte muzeistice în aer liber pe teritoriul vechiului Tomis

1142
#citeșteDobrogea: Industria prelucrării lemnului în provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Industria prelucrării lemnului în provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră

1861
#DobrogeaDigitală: „O glumă“ literară şi reversul ei melancolic

#DobrogeaDigitală: „O glumă“ literară şi reversul ei melancolic

1644
#citeșteDobrogea: Arhitectul Theonic Săvulescu a oferit un nou tip de monumentalitate. Gara Constanța

#citeșteDobrogea: Arhitectul Theonic Săvulescu a oferit un nou tip de monumentalitate. Gara Constanța

2714
#DobrogeaDigitală: „Viața mea. Amintiri din închisoare și din libertate”, de George Sarry - Greva foamei, momente de coșmar

#DobrogeaDigitală: „Viața mea. Amintiri din închisoare și din libertate”, de George Sarry - Greva foamei, momente de coșmar

2435
#DobrogeaDigitală: Monumentul francez și povestea lui tragică

#DobrogeaDigitală: Monumentul francez și povestea lui tragică

2603
#DobrogeaDigitală: In memoriam „borfașilor” martiri

#DobrogeaDigitală: In memoriam „borfașilor” martiri

2104
#DobrogeaDigitală: „Ideea naţională trebuie să ne călăuzească paşii”

#DobrogeaDigitală: „Ideea naţională trebuie să ne călăuzească paşii”

1848
#citeșteDobrogea: Serviciul sanitar al Constanței la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Serviciul sanitar al Constanței la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea

1847
#DobrogeaDigitală: Părintele Elefterie, ctitorul Mănăstirii Dervent, 31 de ani de la moarte

#DobrogeaDigitală: Părintele Elefterie, ctitorul Mănăstirii Dervent, 31 de ani de la moarte

2064
#DobrogeaDigitală: „Farul Constanței” – prima gazetă oficială din Dobrogea

#DobrogeaDigitală: „Farul Constanței” – prima gazetă oficială din Dobrogea

2103
#DobrogeaDigitală: Prima cursă maritimă Constanța-America

#DobrogeaDigitală: Prima cursă maritimă Constanța-America

3097
#DobrogeaDigitala: 11 mai 1933. Predica episcopului Gherontie la hramul Bisericii Bulgare din Constanța

#DobrogeaDigitala: 11 mai 1933. Predica episcopului Gherontie la hramul Bisericii Bulgare din Constanța

1920
#DobrogeaDigitală: „Ziua de ZECE MAI a fost, este şi rămâne ziua renaşterii Neamului”

#DobrogeaDigitală: „Ziua de ZECE MAI a fost, este şi rămâne ziua renaşterii Neamului”

1842
#citeșteDobrogea: Horia Macellariu, un amiral de poveste

#citeșteDobrogea: Horia Macellariu, un amiral de poveste

1847
#DobrogeaDigitală: „Cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase”

#DobrogeaDigitală: „Cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase”

2664
Putem fi din nou spectatori, în sălile de teatru!

Putem fi din nou spectatori, în sălile de teatru!

2062
#DobrogeaDigitală: „Românizarea Deltei – rezultate nu tocmai mulțumitoare”

#DobrogeaDigitală: „Românizarea Deltei – rezultate nu tocmai mulțumitoare”

2599
Spiritualitatea tătarilor dobrogeni, într-o trilogie bilingvă, semnată de Ibram Nuredin

Spiritualitatea tătarilor dobrogeni, într-o trilogie bilingvă, semnată de Ibram Nuredin

4260
#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

1889