#DobrogeaDigitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

 
În 1936, scriitorul și gazetarul Tudor Șoimaru publica un seducător volum de reportaje, care evocau, în pagini de un pitoresc aparte, orașul de la malul mării.

Cele 14 povești din „Constanța” prezintă universul colorat al cosmopolitei lumi tomitane, văzută prin ochii publicistului bucureștean îndrăgostit de mare, de parfumul oriental, de taifasurile cu pescari sau cu oamenii de cele mai diverse etnii, descoperiți prin cafenelele urbei.

Un episod despre „domnul Vangheli, macedoneanul”, ne aduce în prezent atmosfera estivală interbelică, dar și tumultul naționalist din primii ani ai secolului XX, când Constanța era încă preponderent grecească, iar Vangheli a devenit șef de bandă, hotărât să facă dreptate și să doboare „portretele asupritorilor”.
  
„Odată cu paşa venea - la o tablă - d-l Vangheli, macedoneanul. Îl văd tot roată, ca un caşcaval de Dobrogea, căruia i-a dat grăsimea de căldură. Sosea dimineaţa dela Medgidia, unde are prăvălie şi aştepta ora de plajă. Aducea cu el o geantă, iar în geantă un prosop şi o cutie de conserve în care ţinea untdelemn pentru emolienţa pielii. Lua cafeaua, citea jurnale, făcea o tablă, apoi pornea încetişor spre Tataia sau Modern. Nu-şi dădea niciodată hainele la cabină. «E zadarnic, ţi le fură». Se desbrăca pe mal, făcea din haine o moviliţă, le ţinea în mâini, sus deasupra capului, şi intra aşa în apă.

Îi plăcea mai mult la «Trei Papuci», unde lumea furnică într'o dulce promiscuitate. Acolo se întindea pe nisipul crud ca o boabă de grâu ce stă să încolţească şi cerea o cafea lui Ibrahim, care îşi supraveghea ibricele, egal ameninţate ca şi ceasornicile înotătorilor.
Intr'o zi, i-am spus domnului Vangheli:
- Sunt oameni răi macedonenii.
- Sunt, sunt. . . de ce să nu fie. Dar nici răii nu strică - mi-a răspuns el, înţepat.
M'a privit drept în ochi, mi-a despicat gândirea.
- Ia spune: şi dacă sunt răi, cine i-a făcut aşa? Apoi fără să-mi aştepte răspunsul: - Să-ţi spun eu: Bulgarii şi Grecii, mai ales Grecii sub care am trăit.

D-l Vangheli e din generaţia macedonenilor romantici. A fost chiar «şef de bandă» la Constanţa, şi nu ezită să se laude la o cafea. Asta s'a întâmplat prin 1901, când Constanţa părea o imensă insulă grecească. La fiecare colţ de stradă o cafenea şi o magazie de cărbuni sau cereale. Toate le stăpâneau grecii şi numai ei.

Pe Strada Libertăţii - atunci centru - cafenelele erau ocupate de ei din zori până noaptea târziu. La America se făceau transacţii, se dădeau lovituri de bursă; de aici erau expediate şlepurile ce aveau să aducă bogăţia sau ruina, peste noapte. Pe toţi pereţii numai fotografii de eroi greci. Niciun chip românesc, nici măcar al Regelui. Macedonenii vedeau şi sufereau. S'ar fi plâns dar nu aveau cui. Prefectul judeţului, căsătorit cu o grecoaică, nu avea să le dea lor dreptate.

Intr'o seară, d-l Vangheli şi-a strâns ceata. Erau cu toţii - Cuţitaru, Buracu şi alţii – gata de sacrificii. Aveau pumni,
sdraveni şi sânge clocotit. Le lipsea însă comanda. Tocmai tăinuiau, când iată un popă grec, câştigat cauzei macedonene.
Venise Sfinţia-Sa mofluză dela Salonic. Incepu să povestească umilinţa românească : şcoli închise, oameni asvârliţi în închisoare. Nici viaţa bărbaţilor, nici cinstea femeilor. Apoi a ridicat privirile în sus, în rugăciune.

Dar a dat un strigăt de fiară: «Ce sunt portretele astea? Fraţilor, ştiți cine este fotografiat acolo? Melas, duşmanul vostru şi al copiilor noştri ... Şi voi toleraţi în oraşul vostru imagina asupritorului? Ruşine!».

Cuvântul a biciuit obrajii şi inerţia. A clocotit deodată sângele şi au pocnit întrebările: Ce facem? Ce facem? D-l Vangheli s'a gândit puţin şi a dat cuvântul de ordine: «Mâine seară la Cafeneaua Take Liciu. Veniţi toţi».

A doua zi au venit toţi. Şi mulţi alţii. D-l Vangheli a ţinut un discurs, popa a plâns şi l-a sărutat. Apoi au pornit în expediție de pedepsire. Prima cafenea în cale era America. Ceata macedonenilor a pătruns în sală, a chemat pe patron, iar d-l Vangheli a dat porunca: «Jos cu portretul lui Melas!»

Şi cum grecul se împotrivea, macedonenii au deschis atacul. Porneau bilele de biliard ca grindina pe arătură, ceştile explodau în zeci de bucăţele pe grumazul şi capetele grecilor, geamurile se prăvăleau în lacrimi de sticlă.

Fugeau grecii în panică şi umpleau strada Libertăţii cu strigătele şi behăitul spaimei. Dar nu era scăpare. De pretutindeni, din străzile vecine, se îndesau macedonenii; lăsaseră care birtul, care magazia, se raliau mişcării şi îndemnau pe insurgenţi:
- Daţi băieţi înainte, suntem şi noi pe aici.
- Tot o să faceţi puşcărie. Cel puţin distrugeţi toate cafenelele!

A fost o noapte de groază pentru grecime. Şi nu s'a potolit larma decât târziu, după ce toţi cafegiii au promis că vor da jos portretele asupritorilor. D-l Vangheli şi ceata, au aţipit somnul zorilor la poliţie, după ce au cântat izbânda. lar a doua zi a venit veste că încurajaţi de cele petrecute la Constanţa, macedonenii din Medgidia, au dat şi ei atacul, lângă gară.”
 
#citește mai departe în Constanța, de Tudor Șoimaru

Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Sursa foto: historia.ro 

Citește și:

#citeşteDobrogea Constanţa de altădată - cafenele cu pescari şi cu poveşti (galerie foto)