#Dobrogea Digitală: Ioan Popișteanu - om al cetății, al Tomisului cultural, un patriot adevărat


Dacă Universitatea „Ovidius” din Constanța este privită ca un organism viu, profund uman, atunci Biblioteca Centrală Universitară „Ioan Popișteanu” este aparatul circulator al acestuia. Studenții, masteranzii, doctoranzii, profesorii și cercetătorii, asistați de un colectiv de bibliotecari impresionant prin amabilitate și profesionalism, asigură un flux neîncetat de căutări, informații, provocări.


Ca structură componentă a Universității „Ovidius” din Constanța, Biblioteca are un profil enciclopedic, științific și didactic. Și-a deschis porțile în anul 1961, împreună cu proaspătul înființat Institut Pedagogic de 3 ani, din care se va dezvolta Universitatea, începând cu 1990. Sediul central funcționează într-un imobil elegant, interbelic, lângă care s-a înălțat, asemenea unui copil de care părintele este mândru, un nou modul, modern, dotat cu facilități pentru studiu, spații pentru expoziții și pentru cercetare în mediul virtual. Biblioteca oferă servicii variate publicului universitar. Publicațiile pot fi consultate în sălile de lectură, comunitatea academică poate solicita împrumutul de cărți la domiciliu și beneficiază de asistența infodocumentară. Biblioteca facilitează și împrumutul interbibliotecar, schimbul interbibliotecar, fotocopierea publicațiilor.

Fondul material a cunoscut o creștere numerică permanentă de-a lungul timpului, prin cărți, publicații periodice și seriale, monografii, manuscrise, documente audio-vizuale, discuri, CD-rom-uri, hărți. Ne oprim doar la o parte a acestuia, unul dintre motivele pentru care Biblioteca UOC stă cu cinste pe harta lumii științifice, și anume fondul de carte veche românească. De o valoare foarte mare financiar vorbind, dar inestimabilă pentru cultura noastră, sunt Triptic bisericesc(1633), Mitropolitul Varlaam, Carte românească de învățătură  (1643), Noul Testament de la Bălgrad (Alba Iulia, 1648), Octoihul (carte bisericească, 1776), Retorica (manual de retorică, Buda, 1798) ș. a. Din patrimoniul universal, cea mai veche carte deținută de Bibliotecă este lucrarea în limba latină a istoricului italian Antonius Bonfinius, Rerum Ungaricarum decades quattuor cum dimidia, tipărită la Frankfurt, în 1581, care a reprezentat una dintre sursele majore pentru umaniștii Miron Costin și Dimitrie Cantemir, stindarde ale dezvoltării conștiinței naționale. Împreună cu aceste opere de patrimoniu, se pot consulta enciclopedii, albume de artă valoroase, manuscrise, hărți, fotografii, lucrări de specialitate din toate domeniile educaționale pe care le oferă Universitatea „Ovidius” din Constanța. Un mediu prietenos, în care rigoarea științifică se împletește cu plăcerea lecturii și a vecinătății cărților, Biblioteca ne invită mereu să îi trecem pragul.

Apariția și dezvoltarea extraordinară a acestui edificiu de cultură stau sub semnul primului său director, care a dat numele actual al bibliotecii, Ioan Popișteanu, cel care a condus instituția din 1968, imediat după absolvirea facultății, până în 2012, cu o forță formidabilă. După 18 luni de mandat, fondul de carte se îmbogățise, prin transfer, cu aproximativ 300.000 de volume, pentru ca, după 44 de ani la cârma instituției, să se ajungă la peste un milion de volume. Prin eforturile sale și ale directorului Bibliotecii Județene Constanța, Constantin Zamfir, a fost adus singurul incunabul care se află în Dobrogea, Cronica dela Nuremberg. A făcut parte ca președinte, apoi ca secretar, din Comitetul de Inițiativă prin eforturile căruia a luat ființă, în martie 1990, prima universitate a Dobrogei, a organizat cinci ediții ale Salonului Internațional de Carte „Ovidius”, la care numărul de edituri participante ajungea și la 200.

A avut o gândire de format enciclopedic, vizionară, cu intenția declarată de a susține învățământul superior dobrogean de cea mai înaltă calitate. A fost un reputat bibliolog, publicist, întemeietor de edituri constănțene, redactor și editor a peste o mie de cărți, antologii, culegeri de texte, manuale, cursuri universitare, reviste. A avut o vocație de ctitor pe care puțini oameni o mai au în aceste vremuri agitate. Alături de biblioteca universitară, încă una, aceea din satul său natal, Cârjelari, din județul Tulcea, îi poartă numele, de asemenea, a primit titlul de Cetățean de Onoare al orașului Tulcea.
Scriitorul Ovidiu Dunăreanu i-a făcut un emoționant portret în volumul „In memoriam. Ioan Popișteanu”: „Un om cu un suflet mare și generos, cu un optimism molipsitor, autorul unor fapte de cultură de amplă și rezistentă respirație, a iubit Dobrogea, (...) i s-a dăruit cu ardoare și mare risipă de energie”.
Destinul său personal se confundă cu istoria Bibliotecii Universitare. Dragostea sa pentru viață s-a suprapus cu pasiunea pentru bibliotecă, pentru carte în general, cărora li s-a jertfit fără nicio umbră de regret. A fost om al cetății, al Tomisului cultural, un patriot adevărat, care a activat în direcția promovării valorilor spirituale autentice, a limbii și culturii române.
 
Bibliografie:

Constanța Călinescu, Ioan Popișteanu (coord.), Universitatea „Ovidius” Constanța. Studiu monografic, Ovidius University Press, Constanța, 2011.
Ana Popișteanu, Paul Prodan (coord.), In memoriam Ioan Popișteanu. Album ex libris, Ex Ponto, Constanța, 2013.
 
Despre Florentina Nicolae

Este profesor universitar doctor abilitat în cadrul Departamentului de Filologie română, limbi clasice și balcanice, Universitatea „Ovidius” din Constanța. Este specializată în limba latină și istoria literaturii române vechi. A editat operele latinești ale lui Dimitrie Cantemir, între care și câteva ediții princeps, precum „Curanus” și „Loca obscura...”. Pentru edițiile critice de opere istorice și filosofice, în anul 2019, a primit premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române.

 
Citește și:

#Dobrogea Digitală: Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu” și-a redefinit munca
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

295
#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

280
#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

289
100 de ani de la apariția primului număr:   Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

100 de ani de la apariția primului număr: Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

254
#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

658
#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

1055
#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

1130
#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

978
#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

1383
#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

1830
#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

1753
#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

1788
#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

830
#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

1139
#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

1567
#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

1176
#citește Dobrogea: Boris Caragea, sculptorul de repere

#citește Dobrogea: Boris Caragea, sculptorul de repere

1722
#citește Dobrogea: Grigore Moisil - un geniu de sorginte dobrogeană, la 115 ani de la naștere

#citește Dobrogea: Grigore Moisil - un geniu de sorginte dobrogeană, la 115 ani de la naștere

2420
#citeşte Dobrogea: Poetul îmblânzitor de pietre

#citeşte Dobrogea: Poetul îmblânzitor de pietre

2237
#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța

2558