#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța


 


Foarte puține vizite ale prozatorului și dramaturgului Liviu Rebreanu la Constanța au rămas consemnate în istorie. Una dintre acestea, însă, apare atât în jurnalul lui Liviu Rebreanu, cât și în revista eparhială „Tomis”.
 
Pe 21 ianuarie 1937, Liviu Rebreanu a susținut o conferință la Constanța, închinată poetului George Coșbuc. Evenimentul a avut loc în cadrul unei șezători literare, organizată de Liceul „Mircea cel Bătrân” și Primăria Constanța. Primăria, potrivit cercetătorului și omului de cultură Aurelia Lăpușan, făcea oficiile de gazdă, suporta cheltuielile de deplasare şi cazarea şi tot ea plătea onorariul, demn de valoarea unui scriitor cu mare succes, care îşi lansase cea mai mare parte a operei sale. 
 
Mai multe detalii despre desfășurarea evenimentului aflăm din revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 1-2-3, anul XIV, ianuarie-februarie-martie, 1937.
 
Conferința literară apare consemnată și în revista „Tomis”, deoarece, Gherontie Nicolau, episcopul Constanței, a fost invitat să prezideze evenimentul cultural. Astfel, ierarhul constănțean a publicat o scurtă recenzie a întâlnirii cu Liviu Rebreanu:
 
Acum după războiul mondial lumea intelectuală de la noi, apreciază mai mult şi răsplăteşte mai bine pe cărturarii săi. Societatea scriitorilor români sărbătoreşte, pe rând, pe cei mai valoroși dintre membrii ei. Pentru azi, ea a hotărât sărbătorirea - şi anume - la noi în Constanţa, a marelui nostru romancier Liviu Rebreanu. Dl Director al Liceului „Mircea cel Bătrân”, profesor Coriolan, a oferit - pentru aceasta - sala de festivităţi; iar Dl profesor Sălceanu şi Dl Mitrică, autor dramatic, au cerut ca această serbare să fie prezidată de capul Bisericii Dobrogene. Primind, onorat auditoriu, invitaţia ce mi s-a făcut, ca o prea distinsă onoare ce se face Bisericii ortodoxe. Salut, în numele preoţimii şi a credincioşilor mei, prezența în Constanța a autorului valoroaselor romane Pădurea spânzuraţilor, Ion, Ciuleandra, Jar, Răscoala etc., marele nostru Maestru Liviu Rebreanu, felicit Comitetul de acţiune pentru sărbătorire, mulţumindu-i că a onorat şi Constanţa noastră cu alegerea pentru serbare și, binecuvântând adunarea Domniilor voastre, declar serbarea deschisă.
 
Și din „Jurnalul” lui Rebreanu,  a apărut la editura Minerva, în 1984, aflăm câteva date despre desfășurarea evenimentului, dar și despre sosirea marelui scriitor la Constanța și primirea acestuia de primarul Horia Grigorescu:
 
Ieri dimineaţă pe urmă am plecat la Constanţa, însoţit de Mugur, Blazian şi Negulescu. Ne-a primit în gară numai Mitric cu un profesor, poet local, Grigore Sălceanu, împreună cu doamnele lor. Am tras la «Grand Hotel»! Şi până la amiazi am făcut o vizită primarului Horia Grigorescu, foarte amabil, care ne-a pus la dispoziţie o maşină să vizitez oraşul. M-am oprit întâi la muzeul comunal pentru secţia arheologică, apoi în port la gara maritimă. Am dejunat la restaurant «Veneţia», oaspeţii managerului, iar apoi am mers cu maşina la Mamaia, unde într-adevăr s-au făcut lucrări admirabile. Am fost dus acolo mai ales pentru că se zice că primăria vrea să-mi dea un loc să-mi fac o mică vilă. La 5,1/2 am făcut o vizită la prof. Sălceanu, care s-a ostenit mult să ne cinstească. Apoi, la 8,1/2 am plecat la sala de festivităţi a liceului. Arhiplină, fireşte. A vorbit directorul liceului, apoi Sălceanu, Aurel Vulpe şi Mugur care mi-a făcut o apologie într-adevăr excepţională. Conferinţa mea despre Coşbuc a avut obişnuitul succes. Au cântat pe urmă la pian un elev şi o tânără italiană măritată cu un marinar român, doamna Ceausa Camegli, care vrea să cânte şi la radio. La acelaşi restaurant «Veneţia» a urmat o masă de 20 de persoane oferită de primărie. Primarul trebuind să plece la Bucureşti a venit ajutorul Scarlat Huhulescu. Dintre cei prezenţi să însemn pe directorul portului Cotaru (corect, Cotovu - n.n.) cu doamna care face literatură şi care m-a invitat să vizitez portul etc.
 
Potrivit omului de cultură Aurelia Lăpușan, Rebreanu a venit des la mare și a fost găzduit în general la hotel Francez, în vecinătatea Direcţiei Agricole de astăzi, fiind invitat de prietenul său Ion Marin Sadoveanu şi mereu alături de Ion Minulescu sau Tudor Vianu.
 
#citește mai departe în revista revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 1-2-3, anul XIV, ianuarie-februarie-martie, 1937.


Foto: Ziua de Constanța
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#Dobrogea Digitală: 1939. Inaugurarea „Școlii de copii mici” din Săcele
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Digitală: Boris Cobasnian a fost „maestrul care scotea voce și din piatră seacă\

#Dobrogea Digitală: Boris Cobasnian a fost „maestrul care scotea voce și din piatră seacă". Tribut la 95 de ani de la naștere

162
#Dobrogea Digitală: „Foştii cetăţeni otomani devin deci cetăţeni Români”

#Dobrogea Digitală: „Foştii cetăţeni otomani devin deci cetăţeni Români”

182
#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care BOR a condiționat intrarea în țară a călugărilor de la Athos în 1929

#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care BOR a condiționat intrarea în țară a călugărilor de la Athos în 1929

161
Dobrogea Digitală: Incursiune în „laboratoarele secrete” ale comunismului românesc

Dobrogea Digitală: Incursiune în „laboratoarele secrete” ale comunismului românesc

152
Rivalitatea dintre Zavaidoc și hârșoveanul Cristian Vasile

Rivalitatea dintre Zavaidoc și hârșoveanul Cristian Vasile

1288
#citeșteDobrogea: „Colonia” britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (I)

#citeșteDobrogea: „Colonia” britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (I)

1108
#Dobrogea Digitală: Lică Gherghilescu schimbă prefixul. Despre debut și numirea sa ca director al teatrului pe care l-a înființat

#Dobrogea Digitală: Lică Gherghilescu schimbă prefixul. Despre debut și numirea sa ca director al teatrului pe care l-a înființat

2453
#Dobrogea Digitală: Predarea istoriei religiei în școli: „Cunoştinţele să rămână pe planul al doilea”

#Dobrogea Digitală: Predarea istoriei religiei în școli: „Cunoştinţele să rămână pe planul al doilea”

1861
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XIII) Pâine pe cartelă, problemele Primăriei și reducerea lefurilor - ianuarie 1919

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XIII) Pâine pe cartelă, problemele Primăriei și reducerea lefurilor - ianuarie 1919

1419
#Dobrogea Digitală: „Pentru o bibliotecă dobrogeană”

#Dobrogea Digitală: „Pentru o bibliotecă dobrogeană”

2105
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XII) Primele probleme ale administrației românești - decembrie 1918

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XII) Primele probleme ale administrației românești - decembrie 1918

1734
#Dobrogea Digitală: „Cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta ţara mâine”

#Dobrogea Digitală: „Cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta ţara mâine”

1591
#citeșteDobrogea: In Memoriam Jean Badea. Astăzi ar fi împlinit 85 de ani

#citeșteDobrogea: In Memoriam Jean Badea. Astăzi ar fi împlinit 85 de ani

1899
#Dobrogea Digitală: Milionari din... pește

#Dobrogea Digitală: Milionari din... pește

1327
#Dobrogea Digitală: „A face o carte e un act de foarte mare răspundere”

#Dobrogea Digitală: „A face o carte e un act de foarte mare răspundere”

1109
#citeșteDobrogea: Presa constănțeană și tipografiile  la începutul secolului trecut

#citeșteDobrogea: Presa constănțeană și tipografiile la începutul secolului trecut

633
#Dobrogea Digitală: Nicolae Gostar, arheologul ardelean îndrăgostit de Dobrogea

#Dobrogea Digitală: Nicolae Gostar, arheologul ardelean îndrăgostit de Dobrogea

1258
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XI) Sfârșitul coșmarului

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XI) Sfârșitul coșmarului

1561
#Dobrogea Digitală: „Una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă...”

#Dobrogea Digitală: „Una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă...”

1201
#citeșteDobrogea: La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială

#citeșteDobrogea: La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială

1122