#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”


În seria de volume publicată sub genericul Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, regretatul profesor Petre T. Frangopol face o radiografie crudă a situației educației și cercetării din țara noastră.



În volumul VI, autorul analizează cu luciditate și tristețe starea în care a fost adus învățământul din România, precum şi potenţiale căi de ameliorare a situației dezolante în care, din păcate, ne complacem de decenii.
O țară în care mediocritatea este ridicată la rang de excelenţă, în care ne conduc oameni cu competențe îndoielnice și cu diplome cumpărate, în care elitele autentice sunt ignorate, iar rata de abandon școlar este îngrijorătoare, este o țară fără viitor, amenințată în însăși identitatea sa națională.
Redăm mai jos un fragment din opinia autorului, sumarizată în „Cuvânt-înainte”:
 

„În România anului 2019, analfabetismul funcţional păstrează procentul ultimilor ani, cifra incredibilă în jur de 40%. Nivelul scăzut al pregătirii elevilor, în special la sate, a depăşit de mult pragul critic, problema abandonului şcolar a atins cifre care demonstrează o politică deliberată din partea statului de a nu sprijini educaţia, alocând un buget anual, nici măcar de subzistenţă, cel mai mic din Uniunea Europeană.
Se afirma încă din 1923 că avem cultură, dar nu avem educaţie (A. Marghiloman, 1854-1925, prim-ministru, de mai multe ori ministru). Inspirată din legislaţia franceză, celebra reformă a lui Spiru Haret din 1898 era în concordanţă cu interesele culturale, sociale şi naţionale ale poporului român. De aici venea şi marea răspundere a şcolii, afirma Haret: „cea dintâi datorie a ei este de a forma buni cetăţeni şi, pentru a fi buni cetăţeni, trebuie să-şi iubească fără rezerve ţara şi să aibă încredere nemărginită în viitorul ei”. Aşa se explică marea importanţă pe care el a acordat-o predării, în învăţământul primar şi secundar, a istoriei naţionale, geografiei şi limbii române.
Cercetarea ştiinţifică din ţara noastră se impune a fi integrată, subliniez, într-un proiect de ţară, care să fie, în sfârşit, un obiectiv prioritar naţional pentru care merită să depunem un efort colectiv. Cu riscul de a mă repeta, reamintesc raportul Comisiei Europene de la sfârşitul anului 2015, care a trecut aproape neobservat de presă. Este vorba de Monitorul Educaţiei şi Formării, ediţia 2015. Raportul arată locul codaş pe care îl ocupă România în Uniunea Europeană la categoria educaţie, în ciuda faptului că, în fiecare săptămână, un nou articol cu olimpici români este semnalat în presă. Raportul menţionează, printre altele, că, în România: -rata abandonului şcolar este peste media europeană (18,1 % faţă de 11,1 %); -procentul de populaţie cu studii universitare (25%) ne plasează pe penultimul loc pe plan european (la o medie europeană de 37,9%); -procentele de elevi cu vârste de 15 ani cu competenţe reduse în domeniul citirii (37,3%), matematicii (40,8 %) şi al altor discipline ştiinţifice sunt dublul celor medii înregistrate pe plan european.
Cea mai bună cale de a anticipa viitorul educaţiei şi cercetării ştiinţifice într-un proiect de ţară este înţelegerea situaţiei prezente. Cultura ştiinţifică a unei naţiuni înseamnă, în primul rând, recompensarea şi recunoaşterea elitei sale ştiinţifice, a excelenţei institutelor sale care trebuie tratate cu respectul cuvenit.
În Statele Unite această situaţie reprezintă o normalitate a vieţii sociale, unde se ştie că excelenţa este tezaurul cel mai preţios al unei naţiuni şi de aceea atragerea celor mai bune creiere din lume în universităţile lor şi în laboratoarele marilor firme multinaţionale constituie o prioritate naţională. Elitele creează cunoaştere, noul, progresul tehnologic şi implicit dezvoltarea economică. Comparate cu alte grupuri profesionale, elitele ştiinţifice se situează pe primele locuri ale ierarhiei sociale, indiferent de criteriile folosite în mod obişnuit pentru a stratifica din punct de vedere profesional populaţia unei ţări.

La noi în ţară mediocritatea este ridicată la rang de excelenţă şi a început să devină nocivă.
Mai mult, educaţia din România se confruntă cu doctorate plagiate (Emilia Şercan, Fabrica de doctorate sau cum se surpă fundamentele unei naţii, Editura Humanitas, 2017, 210 pag.).
În acest nou volum 7 al seriei Mediocritate şi Excelenţă - o Radiografie a Ştiinţei şi Învăţământului din România, mi-am propus să includ articolele pe care le-am publicat în ultima perioadă (2016-2018), privind temele educaţiei şi cercetării ştiinţifice, interviuri pe care le-am acordat şi au apărut în presă. Am inclus şi materiale apărute ca urmare unei iniţiative a unor membri ai colegiului editorial al «Revistei de Politica Ştiinţei şi Scientometrie» (RPSS) de a organiza Mese Rotunde anuale având ca temă a dezbaterilor educaţia şi cercetarea în forma Think Thank-ului G3A.”

 


#citeşte mai departe în Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.VII
#Autor Petre T.Frangopol

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto (rol ilustrativ): captura youtube/arhiva TVR



Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală: Printre vestigii, cu „ustensilele științelor exacte”​
 
#DobrogeaDigitală „Calitatea unei naţiuni depinde de elitele sale”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

1863
Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

1640
#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

2280
#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

2379
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

1683
#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

1882
#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

1405
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război\

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război" și ziarul „Der Dobrudscha Bote"

1824
#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

2313
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

2931
#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

3273
#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

2567
#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

2317
Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

2459
Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

1547
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

1371
#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

1833
#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

1299
#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1546
#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

773