#Dobrogea Digitală: Ne putem educa pentru a fi „altfel”


 
În volumul VI al seriei «Mediocritate şi excelenţă», Petre T.Frangopol publică un interviu cu Daniel David, fondator al şcolii românești de psihologie clinică şi psihoterapie cognitiv-comportamentală, autor al cărții „Psihologia poporului român: profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”.

Discuția ia în dezbatere atributele specifice poporului și culturii românești, rolul psihologiei în politicile de modernizare a învățământului, profesorul David oferind câteva soluții pentru valorificarea potențialului tinerilor români, strivit de un sistem învechit și rigid.

Am selectat un fragment din interesantul interviu, invitându-vă la o lectură integrală a seriei aflate în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța:
 
„DD: Inteligenţa şi creativitatea unui popor sunt cele care contribuie, decisiv, la dezvoltarea acestuia, cu impact asupra calităţii vieţii cetăţenilor săi. Potenţialul pentru inteligenţă şi creativitate al românilor este similar popoarelor vestice. Dar realizarea acestuia este deficitară, astfel că, spre exemplu, la testele educaţionale PISA sau la indicele de inovare al țării, ne aflăm pe ultimele locuri din Uniunea Europeană. Eu cred că una din cauze este curriculumul educaţional din prezent, care nu exploatează bine potenţialul intelectual foarte bun pe care îl avem. Nu vreau să intru în detalii, dar iată câteva schimbări care ar trebui considerate în curriculum şcolar:
(1) curriculum trebuie astfel gândit încât să se adapteze stilului de învăţare al elevului. Fiecare elev ar putea fi evaluat psihologic pentru a i se înţelege stilul de învăţare (există psihologi educaţionali în şcoli). În prezent, curriculumul forţează prea mult elevii să se adapteze lui, în loc ca acesta să se adapteze elevului.
(2) curriculum trebuie să dea o pondere mai mare componentei de utilizare a cunoştinţelor în viaţa socială. În prezent, prin curriculum transmitem foarte multe cunoştinţe abstracte, care ne pot face buni olimpici, dar ne plasează pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la testele PISA, deoarece nu ştim să utilizăm aceste cunoştinţe flexibil şi creativ în viaţa cotidiană.
(3) curriculumul ar trebui gândit pe traiectorii diferite, pentru a încuraja şi exploata creativitatea copiilor români şi diferenţele de stiluri de învăţare.

PTF: Modelul dvs. psihocultural este unul optimist fiindcă afirmaţi, cu bun simţ, că ne putem educa pentru a fi „altfel". Poate „modelul David” crea cetăţeni inteligenţi? În ce mod?
DD: Da, modelul psihologic angajat de mine este în monografie unul constructiv şi optimist. Pornind de la literatura de specialitate, am făcut o distincţie între profilul psihologic de adâncime şi cel de suprafaţă. Profilul de suprafaţă rezultă din utilizarea profilului de adâncime prin instituţii socio-culturale. În cazul inteligenţei, spre exemplu, aşa cum am mai spus, în profilul de adâncime, potenţialul românilor este similar cu cel al popoarelor vestice, deşi, în profilul de suprafaţă, performanţa noastră la testele educaţionale PISA nu este una foarte performantă prin raportare la ţările din Uniunea Europeană. Avem nevoie de instituţii educaţionale moderne, cum ar fi un curriculum şcolar modern, care să folosească maximal acest potenţial.

PTF: Apare firească întrebarea cum tematica dezvoltată de dvs. poate contribui la cultura română?
DD: Cultura românească este una de prestigiu, dar, pentru că este mai mult fundamentată liric-filosofie / hermeneutico-fenomenologic, oamenii de cultură români nu au publicat mult internaţional şi, în consecinţă, cultura română nu este cunoscută internaţional la nivelul anvergurii sale. În plus, ştiinţa românească nu este, încă, una de vârf în toate domeniile, aşa că oamenii de ştiinţă români s-au exprimat mai puţin cultural, asta în timp ce, în spaţiul occidental, oamenii de ştiință sunt şi voci culturale. Sper ca această monografie să aducă în cultura română un element complementar de cunoaştere ştiinţifică psihologică, care să susţină, apoi, o direcţie de cultură bazată pe cunoaştere, care, alături de partea culturală tradiţională, să contribuie la competitivitatea culturii românești la nivel internațional, într-o lume dominată de cunoaștere.”
 
#citeşte mai departe în Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.VI
#Autor Petre T.Frangopol


Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto: captură youtube/tvr

Citeşte şi:

#Dobrogea Digitală „M-am săturat de oameni care îţi servesc intenţii bune, pseudoschimbări şi carcase” (2005) – Daniel David, noul președinte al Consiliului Național al Rectorilor

#DobrogeaDigitală: Printre vestigii, cu „ustensilele științelor exacte”​
 
#DobrogeaDigitală „Calitatea unei naţiuni depinde de elitele sale”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

1870
Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

1652
#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

2291
#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

2390
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

1683
#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

1882
#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

#DobrogeaAcademică: Sesiunea „Acad. Alexandru Surdu” la Academia Română

1405
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război\

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război" și ziarul „Der Dobrudscha Bote"

1826
#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

#Dobrogea Digitală: Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

2313
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

2931
#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

#Dobrogea Digitală: 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

3273
#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

#Dobrogea Digitală: „Politica să fie scoasă de acolo unde nu are ce căuta”

2567
#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

#Dobrogea Digitală: Brâncuși, inițiatul

2321
Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

Ovidiu BĂDILĂ (1962-2001)

2459
Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

Nicolae Dărăscu și Dobrogea: „Arta este făcută în primul rând de om şi în al doilea rând de artist”

1547
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative

1371
#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

1833
#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

#Dobrogea Digitală: „Să ne dăm mâna pentru a săvîrşi o operă caritabilă şi multe rane se vor vindeca”

1299
#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1547
#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

#citeșteDobrogea: Ultima reformă majoră administrativ-teritorială a României a avut loc în urmă cu 53 de ani

773