#DobrogeaDigitală: Profesorul cu nume de munți – „Am creat Carpaţii mei şi am devenit un fel de munte”


Printre „Personalitățile marcante ale Medigidiei”, cuprinse de Adrian Ilie în volumul său cu titlu sugestiv, se află și figura regretatului profesor Kemal Hașim Karpat care, născut pe meleaguri dobrogene, avea să ajungă proeminent specialist și chiar consultant la Casa Albă al președinților Carter, Reagan și Bush, pe problemele Orientului.

Istoric de talie mondială, sociolog și politolog, Kemal Karpat a fost profesor la cele mai prestigioase universităţi din Turcia şi S.U.A, scriind și făcând istorie internațională, fără a uita însă nici o clipă locurile unde s-a născut și s-a format ca om.

Iată portretul cuprinzător alcătuit de Adrian Ilie celui care avea să-și ia numele munților Carpați:
 
„S-a născut la 15 februarie 1925, în localitatea Turda, din judeţul Tulcea. Este absolvent al Seminarului musulman de la Medgidia, promoţia 1942. Emigrează în Turcia şi devine student la Universitatea din Istanbul, în cadml Facultăţii de Drept, pe care a absolvit-o în anul 1947. Tot în cadrul acestei universităţi a obţinut, doctoratul în Drept public şi politic.

În anul 1950, pleacă în S.U.A. şi obţine titlul de Master al Universităţii Washington-Seattle. În perioada 1950-1953, devine asistent universitar, iar în 1957, obţine doctoratul la Universitatea din New York. Activitatea de cercetare devine din ce în ce mai intensă, iar în perioada 1960-1961, devine cercetător ştiinţific în cadrul Universităţii Harvard. Nu întrerupe legăturile cu Turcia şi va conferenţia la Colegiul "Robert" din Istanbul şi la Universitatea din Ankara, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe politice. A conferenţiat şi la Universitatea Hopkins, în cadrul Facultăţii Internaţionale de studii avansate. între 1968-1971, îşi desfăşoară activitatea de profesor în cadrul Universităţii din New York, iar în anul 1972 lucrează în cercetare în cadrul Centrului "Woodrow Wilson", din cadrul Universităţii Princeton. Din anul 1989, până în anul 1995, deţine funcţia de preşedinte al Programului de studii asupra Asiei Centrale. Din anul 1980, devine redactor al Jurnalului Internaţional de studii asupra Turciei. în anul 1990, devine membru al Societăţii de Istorie Turcă, din Ankara 176 şi redactor al Revistei Minorităţii Musulmane din Londra.

S-a remarcat în domenii precum sociologia, politologia şi studierea istoriei, devenind profesor la cele mai prestigioase universităţi din Turcia şi S.U.A. în 1946, cu un an înainte de a absolvi Facultatea de Drept de la Istanbul îşi va lua numele de familie, Karpat, «după Munţii Carpaţi.....am creat Carpaţii din mine. Am creat Carpaţii mei şi am devenit un fel de munte», mărturiseşte marele istoric.

Va publica Istoria democraţiei în Turcia, la Priceton, devenind un apreciabil politolog, iar mai târziu consultant al preşedinţilor americani pe probleme legate de lumea turcă şi arabă. Cartea sa biografică Dagi Delen Irmak («Râul care străpunge muntele»), descrie această experienţă de la Casa Albă.

A lucrat în universităţi de prestigiu precum: Wisconsin Madison University, Montan State University, New York University, Universitatea din Istanbul, Universitatea Bilkent, Princeton, Universitatea Tehnică "Orientul Mijlociu", Universitatea din Ankara, "John Hopkins" University, "Columbia" University şi a lucrat consultant al O.N.U. în Consiliul economic şi social[...]

De-a lungul carierei a primit o serie de distincţii şi titluri. Putem menţiona aici; medalia "Independenţa", acordată prin decret prezidenţial pentru contribuţia la studii româneşti. Medalia "Dimitrie Cantemir", pentru contribuţia adusă în domeniul educaţiei, conferită de Universitatea Bucureşti, membru de onoare al Asociaţiei Turce de Istorie din Ankara, Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale Ciuvaşă, din Rusia, în 1994, premiul "Hilldale" în ştiinţe sociale acordat de Universitatea Wisconsin, S.U.A., în 1996, premiul de excelenţă acordat de Academia Turcă de Ştiinţe, în 1996; Doctor Honoris Causa al Universităţii "Ovidius" Constanţa, în 1998179 ş.a.

Alte lucrări care poartă semnătura marelui istoric şi politolog tătar sunt: Politica Turciei. Tranziţia spre un sistem multipartid, Universitatea Princeton, 1959; Modernizarea politică în Japonia şi Turcia, Universitatea Princeton; Ideile politice şi sociale în Orientul Mijlociu contemporan, New York, 1971; Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Harcourt Brace, 1969; O anchetă în fundaţiile sociale ale naţionalismului în statul otoman, Princeton, 1973; Politica externă a Turciei în tranziţie, Leiden, 1975; Populaţia otomană. 1830-1914. Caracteristici demografice şi sociale, voi. I, Universitatea Wisconsin, 1985; Turcii din Bulgaria: Istoria sociopolitică a unei minorităţi, Istanbul, 1990.

În relaţiile cu Medgidia, marele profesor a fost întotdeauna apreciat şi a existat o legătură permanentă. Kemal Karpat a iubit şi iubeşte Medgidia, pentru că a fost format aici, în primul rând ca om. La Seminarul musulman a primit pregătirea de care avea nevoie, prin intermediul unor dascăli de excepţie. Într-o discuţie avută cu Domnia sa în anul 2012, când a vizitat oraşul, îşi aducea aminte cu plăcere de profesorii de la Seminar, în special de profesorul Vasile Vasilescu, care i-a insuflat dragostea pentru studierea istoriei. La Medgidia se simte tânăr şi îşi aduce aminte de vremea când era elev al Seminarului.
 
Ca o recunoaştere a meritelor sale, municipalitatea i-a acordat titlul de cetăţean de onoare al oraşului, la 2 septembrie 2012. Nu este aleasă întâmplător această dată. Este data la care sultanul Abdul Medgid a emis firmanul prin care se întemeia un nou oraş pe ruinele vechiului târg Karasu. Documentul a fost descoperit de marele istoric în Arhivele din Istanbul, publicând un documentat studiu despre această perioadă.”
 
#citește mai departe în cartea „Personalități marcante ale Medigidiei”, de Adrian Ilie

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: ilustrație volum „Personalități marcante ale Medgidiei”

Citește și:

In Memoriam Kemal Hașim Karpat. Ultimul mesaj adresat dobrogenilor, prin intermediul ZIUA de Constanța (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

594
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1595
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1426
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1608
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1176
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1269
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

976
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1145
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1152
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1550
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1716
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1626
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1569
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2278
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2284
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2094
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1782
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1900
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2533
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2513