#Dobrogea Digitală: Școala de Cântăreți Bisericești din Cernavodă


Printre principalele preocupări ale episcopilor de la Constanța, după reînființarea Episcopiei Tomisului în 1923, a fost deschiderea de unități de învățământ teologice.
Astfel, sub păstorirea lui Ilarie Teodorescu a luat naștere Seminarul Teologic „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Constanța, în timpul lui Gherontie Nicolau a fost înființată Școala de Cântăreți Bisericești din Constanța, pe timpul lui Lucian Florea au fost înființate Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanța și Seminarul Teologic Ortodox de la Tulcea, iar sub conducerea lui ÎPS Teodosie au fost înființate un seminar teologic și o școală de cântăreți bisericești.
Perioada interbelică a fost, de departe, cea mai grea pentru învățământul teologic de la malul mării. În 1931 Seminarul Teologic a fost închis de autorități, iar Școala de Cântăreți Bisericești, în douăzeci de ani de existență, a avut cel puțin patru locuri în care a funcționat: Constanța, Medgidia, Balaciu, județul Ialomița și Cernavodă.
Pentru azi, ne vom opri asupra organizării acestei școli la Cernavodă. Detalii aflăm din „Tomis – Revista Episcopiei Constanța”, An XXIII, august – septembrie, nr. 8-9, 1946.

Imediat după sfârșitul celui de al doilea război mondial, în 1945, Chesarie Păunescu, episcopul Constanței, a aprobat redeschiderea Școlii de Cântăreți Bisericești a eparhiei, dar, într-o nouă localitate, la Cernavodă. Sarcina grea de a conduce direcțiunea școlii, dar și de a se ocupa de toate cele de trebuință pentru buna funcționare (sedii pentru învățat și internat, cadre didactice etc.), i-a reveni preotului Teodor Samoilă din Cernavodă. În ajutorul preotului Samoilă au venit atât Episcopia Constanței, care a donat școlii 1.000.000 lei, unitățile militare din zonă, care au donat paturi pentru internat, dar și primăria orașului.
Cursurile primului an școlar au început pe 15 octombrie 1945, cu un număr de 5 profesori și 54 de elevi, și s-au încheiat pe 25 iunie 1946:
Iată profesorii suplinitori ai școalei pe anul 1945-46, aprobaţi de Sf. Episcopie şi Onor. Ministerul Cultelor:
1. Pr. Teodor Samoilă, a predat Muzica Bisericească şi Ansamblu de Muz. Biseric. în total 22 ore săptămânal.
2. Pr. Emil Oprişan a predat partea literară, adică L. română, istoria profană, Geografia şi Dreptul Civil, în total 17 ore săptămânal.
3. Pr. Ioan M. Vasiliu a predat partea religioasă, adică, Morala, Sectologia, Istoria Bisericii Universale şi Române, Explicarea Apostolilor, Liturghia Teoretică, Dreptul Bisericesc, Ed. cetăţenească, Vechiul şi Noul Testament şi Parabolele, în total 18 ore Săptămânal.
4. Diacon Const. Banciu a predat partea ştiinţifică, adică Matematica, Contabilitatea, științele naturale, în total 22 ore săptămânal.
5. Victor N. Ene a predat Muzica Vocală, Tipicul Ansamblu de Muzică Vocală, în total 22 ore săptămânal.
6. Alexandru Boncotă a predat: Lucru Manual, Desenul, Caligrafia şi Gimnastica, în total 18 ore săptămânal.
Toţi şi-au făcut cu prisosinţă datoria, mai mult din dragoste pentru elevi şi instituție, cu toate că nu au fost retribuiţi față de munca lor.”
Pe lângă personalul profesoral, la Școala de Cântăreți Bisericești de la Cernavodă mai funcționau un administrator, un pedagog și un contabil, toți plătiți cu „cu salarii modeste”, din fondurile Comitetului Școlar:
Internatul Şcoalei a adăpostit un număr de 40 elevi, restul până la 54, fiind externi, iar alţii prezentându-se la finele anului, la examen integral. Hrana adusă parte de elevi parte procurată după piață, a fost distribuită rațional, astfel că întreţinerea lor a fost destul de bună după cum remarcă şi P. C. Pr. Consilier Referent, Mihail Verban, cu ocazia unei inspecţii făcute. Boli contagioase nu s-au semnalat. Toţi elevii au fost perfect sănătoşi. La administraţia Şcoalei, ne-am folosit de un econom, in persoana d-lui Vasile Tudorache, cântăreţ la parohia Cernavodă, de un pedagog in persoana d-lui Al. Boncotă, profesor suplinitor onorific şi dirijorul corului oraşului Cernavodă, de un contabil expert, în persoana d-lui N. Nicolau, contabil la Depozitul C. A. M, din localitate, toţi plătiţi cu salarii modeste, din fondurile Comitetului Școlar. Asistenţa medicală s-a făcut la Spitalul din localitate, de către d-nii medici.

#citește mai departe în „Tomis – Revista Episcopiei Constanța”, An XXIII, august – septembrie, nr. 8-9, 1946.

Foto: Facebook Dobrogea Dobrogeni
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
 
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
 
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Preoții refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord, încadrați în Episcopia Tomisului, în 1946
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - „Drama omului contemporan ni se pare că nu e alta decât aceasta... nu ştie să uite“

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - „Drama omului contemporan ni se pare că nu e alta decât aceasta... nu ştie să uite“

480
#DobrogeaDigitală: Un „răvaș deschis”, cu ocazia unei zile istorice

#DobrogeaDigitală: Un „răvaș deschis”, cu ocazia unei zile istorice

1281
#DobrogeaDigitală: „Eminescu, inspiratul mării”

#DobrogeaDigitală: „Eminescu, inspiratul mării”

1176
#CiteșteDobrogea: Despre lucrurile simple, în „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica

#CiteșteDobrogea: Despre lucrurile simple, în „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica

1156
#DobrogeaDigitală: „Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii”

#DobrogeaDigitală: „Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii”

1382
#CiteșteDobrogea: Constantin Noica - „Cultura noastră e de tip matematic şi tipul acesta se opune culturei de tip istoric“

#CiteșteDobrogea: Constantin Noica - „Cultura noastră e de tip matematic şi tipul acesta se opune culturei de tip istoric“

1723
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Nicolae Iorga - „Par’că e o maşină enormă, conştientă, un motor de viaţă şi inteligenţă“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Nicolae Iorga - „Par’că e o maşină enormă, conştientă, un motor de viaţă şi inteligenţă“

2040
Doina Jela, „Pe cont propriu - jurnal (1989 - 1995)“: „Atunci când ceva se termină, trebuie să ne gândim că ceva începe“

Doina Jela, „Pe cont propriu - jurnal (1989 - 1995)“: „Atunci când ceva se termină, trebuie să ne gândim că ceva începe“

1717
#DobrogeaDigitală: Iftimie Ilisei, figură marcantă în galeria primarilor Medgidiei

#DobrogeaDigitală: Iftimie Ilisei, figură marcantă în galeria primarilor Medgidiei

2226
#DobrogeaDigitală: Doina Baier, la 84 de ani

#DobrogeaDigitală: Doina Baier, la 84 de ani

1545
#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“

#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“

1620
#DobrogeaDigitală: Viața și opera lui Edgar Allan Poe, „marcate cu sigiliul de foc al geniului”

#DobrogeaDigitală: Viața și opera lui Edgar Allan Poe, „marcate cu sigiliul de foc al geniului”

1338
#DobrogeaDigitală: „Atât de grea ni se pare misiunea de învăţător în Dobrogea, că nu credem prea mari orice sacrificii s\'ar face din partea statului pentru a-i asigura propăşirea”

#DobrogeaDigitală: „Atât de grea ni se pare misiunea de învăţător în Dobrogea, că nu credem prea mari orice sacrificii s'ar face din partea statului pentru a-i asigura propăşirea”

1331
#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»

#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»

1475
#DobrogeaDigitală: „O presă care e independentă stă pe un temei solid şi ea merită atenţiune”

#DobrogeaDigitală: „O presă care e independentă stă pe un temei solid şi ea merită atenţiune”

1168
#citeșteDobrogea. Vluisiti zboarî pi armâneaşti în Ziua Cvltvrii Naționale: „Eminescu – Minduiari, Marli Zboru, Marea Vreari, Marli Doru...”

#citeșteDobrogea. Vluisiti zboarî pi armâneaşti în Ziua Cvltvrii Naționale: „Eminescu – Minduiari, Marli Zboru, Marea Vreari, Marli Doru...”

1819
#DobrogeaDigitală: „Nu putem trece, fără nici o mijlocire, dela atmosfera caldă a sentimentelor şi înclinaţiilor  la atmosfera rece a raţiunii pure a datoriei absolute, a imperativului categoric“

#DobrogeaDigitală: „Nu putem trece, fără nici o mijlocire, dela atmosfera caldă a sentimentelor şi înclinaţiilor la atmosfera rece a raţiunii pure a datoriei absolute, a imperativului categoric“

1256
#DobrogeaDigitală: Vasile Cojocaru i-a oferit lui Oedip „o umanitate vie și caldă”

#DobrogeaDigitală: Vasile Cojocaru i-a oferit lui Oedip „o umanitate vie și caldă”

888
#DobrogeaDigitală: Gheorghe Dumitrașcu, la cinci ani de la „marea trecere”

#DobrogeaDigitală: Gheorghe Dumitrașcu, la cinci ani de la „marea trecere”

2038
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Grigoraș Dinicu - „Mersul său este legănat, caşicum un vals etern i-ar ritma mişcările“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Grigoraș Dinicu - „Mersul său este legănat, caşicum un vals etern i-ar ritma mişcările“

1929