#Dobrogea Digitală: Titu Maiorescu și „păcatele” sale


La 18 iunie 1917, se stingea din viață Titu Maiorescu 


Titu Liviu Maiorescu, una dintre personalităţile marcante ale culturii și politicii românești, s-a născut la Craiova, pe 15 februarie 1840, într-o familie de cărturari (tatăl său, Ioan, a fost profesor la Colegiul „Sfântul Sava”, director al Eforiei Instrucțiunii Publice și profesor la Școala Superioară de Litere din București).

La vârsta de 11 ani, se mută împreună cu părinții și sora la Viena, unde tatăl său era salariat al Ministerului de Justiție. Aici urmează cursurile Academiei Tereziene, pe care le absolvă ca șef de promoție.
Încă din adolescență, începe să scrie cu consecvență, redactând celebrele „Însemnări zilnice“, care vor însuma, până la sfârşitul vieţii, nu mai puțin de 42 de manuscrise, aflate astăzi în fondul de manuscrise al Bibliotecii Academiei Române și la Biblioteca Centrală de Stat din București.
Ambițios și tenace, Maiorescu se preocupă cu seriozitate de pregătirea sa academică, în mai multe domenii, obține un doctorat în filosofie „magna cum laude“, apoi, licența în litere și filosofie la Sorbona și, după încă un an de studii universitare la Paris, licența în drept.

Titu Maiorescu a avut o viaţă foarte agitată, ocupând funcţii importante și excelând în mai toate pozițiile sale, atât ca avocat, critic literar, pedagog, politician sau scriitor. A fost membru al Academiei Române și, de altfel, unul dintre fondatorii înaltului for cultural și științific.
În 1860, alături de I. Negruzzi, Th. Rosetti, Petre P. Carp şi V. Pogor, a înfiinţat societatea „Junimea”, în jurul căreia s-a creat cel mai important curent cultural și literar românesc și de care sunt legate numele și creaţiile marilor noștri clasici, precum Eminescu, Creangă, Slavici, Caragiale şi alţii. Şapte ani mai târziu, a înfiinţat revista „Convorbiri literare“.

Între 1912 și 1914, devine prim-ministru al României, ocupând ulterior și alte portofolii (ministru de interne, ministru al domeniilor etc)
Despre el, au circulat în epocă - și chiar mai târziu, până în contemporaneitate - tot felul de informații denigratoare la adresa moralității sale și a modului în care își rezolva conflictele. S-a vorbit mult despre implicarea sa în stigmatizarea lui Eminescu și declararea poetului ca bolnav psihic. De asemenea, în presa de la sfârșitul secolului XIX, se spunea că, în calitate de avocat, apăra cauze îndoielnice, cu mize financiare uriașe.
Așa este cazul procesului în care criticul avocat și ministru l-a apărat pe Abdulah Mustafa, un tătar care, pe baza unor documente false, a revendicat proprietatea unei uriașe suprafețe de pădure din Dobrogea.
 
„D. Maiorescu n'are nici un scrupul de a lua asemenea procese; ba ce e mai mult, in calitate de ministru al domeniilor si actualmente al justitiei, ne intrebam cu ingrijorare, care va fi soarta acestui proces, cand stim de ce e capabil d. Maiorescu, mai cu seamä cä in primele zile cat a tinut ad-interimul la Domenii va fi regulat afacerea si n'a avut altä preocupatiune la prima numire de cat pe avocatul statului din Galati, si care era administratorul ce a descoperit acte si luptat contra avocatului Maiorescu, ca si a clientilore säi, în favorul statului, și'l înlocuiește la cea dintâi numire care a semnat-o ca ministru, spre onoarea fostului avocat al statului și spre dezonoarea avocatului tătarului contra intereselor statului.
Am luptat la Plevna ca să câștigăm această bucată de țară și acum s'o dăruim d-lui Maiorescu pentru ca d-sa, advocatul, părtașul tătarului, este ministru junimist!?
Cerem să se anecseze la dosarul cauzei recipisele descoperite de administrația jud. Tulcea și care sunt înaintate Ministerului domeniilor din cari să se constate posesiunea statului; să se ceară șefilor de sectii din Ministeru Domeniilor, să se adune tote actele relative la acest proces, precum si procesele corecționale intentate la Măcin contra misiților, cari au cumpărat martori, ca să dovedească stăpânirea lor, contra actelor existente, cu tote sa fie la dosarul causei spre a nu se compromite afacerea, silindu-se Ministrul Domeniilor sa dea ordine sa se facă opositie la decisiunea curtii Galati, acum mai cu seamä ca Maiorescu nu mai este titularul acestui Minister, dacă din nenorocire dosarele ce i'au fost pe mână, cât a stat la Minister, n'o fi fost puricate.
” (extras din ziarul „Telegraphul de Bucuresci”, 11 august 1888).

De asemenea, iată reprodus, în parte, un articol apărut în ziarul „Constanţa”, XIII, nr. 442, din 30 noiembrie 1903, unde autorul, P.Grigorescu, comentează negativ materialul referitor la „Chestiunea Dobrogei”, publicat de Titu Maiorescu, prin care acesta, fără a fi la curent cu situația reală din provincia transdunăreană, folosește pretextul pentru a-și ataca inamicii politici. Fragmentul este preluat din volumul Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei.

„D.T. Maiorescu care, se vede cât de colo, nu cunoasce de cât foarte puţin situaţiunea în care se afla Dobrogea, s'a crezut totuşI îndreptăţit a emite prin ziarul "Epoca " de la 27 c. opiniunea că urmează să se acorde drepturi politice locuitorilor din această provincie.
D. Maiorescu nu scie, nici câtă populaţiune avem aci, nici cum stă proporţiunea între Românii băstinaşi şi cei noi veniţi în cetăţenia română, ignorează cum sunt grupate diferite neamuri pe suprafaţa celor doue judeţe cisdanubiane, în ce relaţiuni stau populaţiunile de diferite confesiuni, care sunt condiţiunile de traiu a unora şi a altora, cum stăm faţă cu importanta cestiune a limbeI naţionale, cum s'a resolvit importanta cestiune a proprietăţiI, dacă armonizează neamurile între ele, care a fost tratamentul acordat nuoilor împroprietăriţi, care este gradul de cultură al populaţi unei, de ce origină este majoritatea locuitorilor din oraşe, ce raport de numer există între marii şi miciI proprietari: nu ştie de cât un lucru, că a fost şi afirmă că va fi şi în viitor proastă administraţiune în Dobrogea, totuşi d-sa reclamă deplina unificare a regatului cu judeţele sale din dreapta Dunărei.”
 


#citeşte mai departe în Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu



Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: historia.ro

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală: „Puţin îmi pasă în ce limbă veţi spune că iubiţi România, numai să-mi dovediţi că o iubiţi”
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitala: 80 de ani de la bombardarea Catedralei din Constanța

#DobrogeaDigitala: 80 de ani de la bombardarea Catedralei din Constanța

837
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul juridic: Hurmuz Aznavorian, Alexandru T. Calcandi, Dorin Clocotici

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul juridic: Hurmuz Aznavorian, Alexandru T. Calcandi, Dorin Clocotici

596
#DobrogeaDigitală: Legende despre Insula lui Ovidiu – „Povestea spune că, în vremuri depărtate, Ovidiu…“

#DobrogeaDigitală: Legende despre Insula lui Ovidiu – „Povestea spune că, în vremuri depărtate, Ovidiu…“

1811
#DobrogeaDigitală: „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?\

#DobrogeaDigitală: „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?"

1268
Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Franţa –  procese istorice, civilizaţie şi oameni (IV). Personalităţi politice

Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Franţa – procese istorice, civilizaţie şi oameni (IV). Personalităţi politice

2391
#DobrogeaDigitală: Cine a făcut parte din primul comitet de conducere al Asociației Învățătorilor şi Învăţătoarelor din Constanța

#DobrogeaDigitală: Cine a făcut parte din primul comitet de conducere al Asociației Învățătorilor şi Învăţătoarelor din Constanța

1584
#DobrogeaDigitală: Înființarea Curții de Apel din Constanța

#DobrogeaDigitală: Înființarea Curții de Apel din Constanța

1123
#citeșteDobrogea: A fost odată ca niciodată… Casa Laskaridis

#citeșteDobrogea: A fost odată ca niciodată… Casa Laskaridis

1854
#DobrogeaDigitală: Pionier al oceanografiei românești, Ioan Borcea a trasat direcţiile de cercetare a vieții în Marea Neagră

#DobrogeaDigitală: Pionier al oceanografiei românești, Ioan Borcea a trasat direcţiile de cercetare a vieții în Marea Neagră

1491
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul politic - Virgil P. Andronescu, Constantin Angelescu, Mihail Coiciu

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul politic - Virgil P. Andronescu, Constantin Angelescu, Mihail Coiciu

1049
#DobrogeaDigitală: Primele alegeri parlamentare din Dobrogea – „Parlamentarii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor“

#DobrogeaDigitală: Primele alegeri parlamentare din Dobrogea – „Parlamentarii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor“

1108
#citeșteDobrogea: In memoriam Mihail Zahariade, „custodele” de la Halmyris

#citeșteDobrogea: In memoriam Mihail Zahariade, „custodele” de la Halmyris

781
#citeșteDobrogea : Un nou număr al revistei Ex Ponto, o nouă invitație la lectură de calitate

#citeșteDobrogea : Un nou număr al revistei Ex Ponto, o nouă invitație la lectură de calitate

1372
#citeșteDobrogea: Sulina, file de poveste (IX) - O scurtă biografie a lui Charles A. Hartley. Primele lucrări pentru CED

#citeșteDobrogea: Sulina, file de poveste (IX) - O scurtă biografie a lui Charles A. Hartley. Primele lucrări pentru CED

1334
#DobrogeaDigitală: Cariera Iacobdeal, locul care „a adunat neamuri diferite”

#DobrogeaDigitală: Cariera Iacobdeal, locul care „a adunat neamuri diferite”

1760
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul militar - Grigore Andrei, Nicolae Carp, Gheorghe Eminescu

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul militar - Grigore Andrei, Nicolae Carp, Gheorghe Eminescu

1221
#DobrogeaDigitală: Congresul studenților din 1894 ținut în Constanța

#DobrogeaDigitală: Congresul studenților din 1894 ținut în Constanța

844
#DobrogeaDigitală: Marina de Comerț Națională - „Ţara noastră atât de bogată în petrol!“

#DobrogeaDigitală: Marina de Comerț Națională - „Ţara noastră atât de bogată în petrol!“

1446
Venerabilul Romeo Ștefan Belea – unul dintre „greii” arhitecturii românești contemporane

Venerabilul Romeo Ștefan Belea – unul dintre „greii” arhitecturii românești contemporane

798
#DobrogeaDigitală: ”Iarăși răsboi”

#DobrogeaDigitală: ”Iarăși răsboi”

1239