#Dobrogea Digitală: Un om dedicat cărţii


Într-o eră în care lectura unei cărţi nu mai este o obişnuinţă zilnică, cititul fiind o formă de relaxare depăşită ca activitate uzuală de media şi reţelele de socializare, a vorbi despre un om care nu-şi putea închipui viaţa fără carte este ca şi cum ai vorbi despre un locuitor din altă lume venit să sălăşluiască printre pământeni.



Ioan Popişteanu nu era doar filolog şi bibliofil. Nu era doar un împătimit de lectură, era un iubitor de carte în toate aspectele ei: cartea care se scrie, cartea care se editează şi se publică, cartea care se păstrează, cartea rară care devine obiect de muzeu şi la care te uiţi ca la o bijuterie. Era omul născut pentru a sluji cartea în locurile create pentru acest lucru: editura şi biblioteca. Editura, locul în care se naşte cartea, biblioteca locul în care îşi petrece viaţa, în care îmbătrâneşte frumos şi devine piesă de muzeu sau este uitată pe un raft prăfuit.

L-am cunoscut pe Ioan Popişteanu în cele două ipostaze, complexe, ale omului de carte: bibliotecar şi editor. Am discutat cu el despre lipsa de carte, mai ales de carte academică, de carte critică, de carte publicată în afara României, am discutat despre modul în care, în ciuda unui buget extrem de limitat, se putea achiziţiona cartea care lipsea din bibliotecă. Am înţeles că o bibliotecă nu este doar un spaţiu de lectură ci un spaţiu viu în care cărţile nu se arată uşor, ci se lasă căutate, cercetate, asa cum un detectiv cercetează un mister pentru a-l elucida. O bibliotecă are misterele ei şi regulile ei, iar un director de bibliotecă are misiunea de a cunoaşte şi stăpâni această lume a cărţilor, o lume heterotopică în care cu cât mai mult te adânceşti, cu atât mai departe ţi se pare lumea reală.

Ca tânără lector a Facultăţii de Litere, am publicat primele mele cărţi la editura pe care o conducea. Am învăţat atunci de la el cum se editează o carte, cum se corectează, în ce moment se alege coperta, ce se scrie pe coperta exterioară, pe pagina de garda, pe coperta din spate. Poate că nu autorul ar trebui să se ocupe de editare şi corectură, dar în acea vreme, în anii ’90, era de aşteptat ca autorul să se implice în întregul proces de editare din lipsa personalului calificat. Si aşa am învăţat de la Ioan Popişteanu meseria de editor.

Dragostea lui Popişteanu faţă de carte s-a manifestat şi în modul în care distribuia cartea constănţeană la târgurile la care participa sau pe care le organiza anual. Era notorie legătura pe care o realizase cu Uniunea Scriitorilor şi acţiunile comune cu scriitorii şi editurile din ţară din fiecare vară. Ioan Popişteanu a reuşit atunci să creeze o lume frumoasă în diversitatea ei, în care scriitorii, universitarii, studenţii şi editorii se intersectau într-un punct comun, care îi aducea, pentru scurtă vreme, împreună: dragostea pentru carte.

Acesta a fost Ioan Popişteanu: stăpânul unei lumi a cărţii, care pentru mulţi pare desuetă, dar pentru el era o realitate. O realitate mai reală decât realitatea în care trăia. O realitate pe care noi, cei care l-am cunoscut, încercăm să o ducem mai departe şi să o adaptăm lumii digitalizate în care trăim, o lume virtuală în care şarmul bibliofilului de modă veche se pierde. Nu şi charisma iubitorului de carte, Ioan Popişteanu, al cărui spirit va dăinui în spaţiul bibliotecii ce-i poartă acum numele, condusă de el cu totală abnegaţie atâţia ani de zile.


Despre Adina Ciugureanu
Este profesor universitar doctor emerit de Literatură Americană și Britanică la Universitatea „Ovidius" din Constanța și coordonator de doctorat la Facultatea de Litere.
A scris o serie de lucrări de specialitate, printre care Modernism and the Ideea of Modernity, Victorian Selves, Multiple Perspectives (Essays on Contemporary British Literature), High Modernist Poetic Discourse (T. S. Eliot, Ezra Pound, W. C. Williams, Marianne Moore, Wallace Stevens), An Anthology of Major Victorian Writers. Este membru al Societății Europene de Lingvistică și Poezie (PALA), membru al Societății Europene pentru Studiul limbii Engleze (ESSE), președinte al filialei din Constanța a Societății Române pentru Studii Americane și Britanice (RSEAS).


Citește și:

#Dobrogea Digitală
Ioan Popișteanu - un nume durabil în cultura Constănțeană

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Rivalitatea dintre Zavaidoc și hârșoveanul Cristian Vasile

Rivalitatea dintre Zavaidoc și hârșoveanul Cristian Vasile

753
#citeșteDobrogea: „Colonia” britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (I)

#citeșteDobrogea: „Colonia” britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (I)

661
#Dobrogea Digitală: Lică Gherghilescu schimbă prefixul. Despre debut și numirea sa ca director al teatrului pe care l-a înființat

#Dobrogea Digitală: Lică Gherghilescu schimbă prefixul. Despre debut și numirea sa ca director al teatrului pe care l-a înființat

2174
#Dobrogea Digitală: Predarea istoriei religiei în școli: „Cunoştinţele să rămână pe planul al doilea”

#Dobrogea Digitală: Predarea istoriei religiei în școli: „Cunoştinţele să rămână pe planul al doilea”

1713
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XIII) Pâine pe cartelă, problemele Primăriei și reducerea lefurilor - ianuarie 1919

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XIII) Pâine pe cartelă, problemele Primăriei și reducerea lefurilor - ianuarie 1919

1397
#Dobrogea Digitală: „Pentru o bibliotecă dobrogeană”

#Dobrogea Digitală: „Pentru o bibliotecă dobrogeană”

2093
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XII) Primele probleme ale administrației românești - decembrie 1918

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XII) Primele probleme ale administrației românești - decembrie 1918

1728
#Dobrogea Digitală: „Cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta ţara mâine”

#Dobrogea Digitală: „Cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta ţara mâine”

1583
#citeșteDobrogea: In Memoriam Jean Badea. Astăzi ar fi împlinit 85 de ani

#citeșteDobrogea: In Memoriam Jean Badea. Astăzi ar fi împlinit 85 de ani

1889
#Dobrogea Digitală: Milionari din... pește

#Dobrogea Digitală: Milionari din... pește

1310
#Dobrogea Digitală: „A face o carte e un act de foarte mare răspundere”

#Dobrogea Digitală: „A face o carte e un act de foarte mare răspundere”

1105
#citeșteDobrogea: Presa constănțeană și tipografiile  la începutul secolului trecut

#citeșteDobrogea: Presa constănțeană și tipografiile la începutul secolului trecut

614
#Dobrogea Digitală: Nicolae Gostar, arheologul ardelean îndrăgostit de Dobrogea

#Dobrogea Digitală: Nicolae Gostar, arheologul ardelean îndrăgostit de Dobrogea

1251
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XI) Sfârșitul coșmarului

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XI) Sfârșitul coșmarului

1550
#Dobrogea Digitală: „Una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă...”

#Dobrogea Digitală: „Una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă...”

1188
#citeșteDobrogea: La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială

#citeșteDobrogea: La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială

1112
#Dobrogea Digitală: O scrisoare-mărțișor și o cafea „bine crescută”

#Dobrogea Digitală: O scrisoare-mărțișor și o cafea „bine crescută”

1119
#Dobrogea Digitală: „Dacă omul ar înțelege glasul pietrelor...”

#Dobrogea Digitală: „Dacă omul ar înțelege glasul pietrelor...”

1135
#Dobrogea Digitală: Protestul Episcopiei Tomisului la Concordatul României cu Vaticanul din 1927

#Dobrogea Digitală: Protestul Episcopiei Tomisului la Concordatul României cu Vaticanul din 1927

1240
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

2155