Dobrogea în anul 1925 (I) - Date statistice generale


 
Constituția adoptată în anul 1923 și legea de unificare administrativă din 14 iunie 1925 (în vigoare din 1 ian.1926) avea să aducă transformări importante și benefice României Mari. Rănile Marelui Război începeau să se închidă tot mai mult iar statul român intra pe un drum ascendent în ceea ce privește dezvoltarea economică și prefacerea sa într-o entitate națională independentă și modernă.
 
Cum arăta însă Dobrogea în pragul anului 1926? Care erau problemele existente în cele patru județe care o compuneau înacel moment? În ce domenii de activitate se înregistrau plusuri și care erau sectoarele deficitare? Cum era traiul dobrogeanului obișnuit, fie el trăitor înmediul urban sau în cel rural? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în această serie de materiale. Ne vom servi pentru aceasta, în primul rând, de o sursă bibliografică extrem de importantă, Anuarul General al Dobrogei - Călăuza administrativă - Comercială - Industrială, editată în anul 1925, dar și de alte izvoare ale vremii ce oferă detalii despre situația Dobrogei.
 
Legea de unificare administrativă promulgată în vara anului 1925 prevedea existența pe teritoriul României Mari a unui număr de 71 de județe. Dintre acestea, patru se regăseau pe teritoriul Dobrogei: Constanța, Tulcea, Caliacra și Durostor. De asemenea, trebuie spus că din anul 1926 orașul Constanța avea să devină municipiu.
 
Ne întoarcem la datele generale statistice ale Dobrogei din perioada de referință. Provincia ce ocupa o suprafață  de 23.262 km pătrați avea o populație de 693.193 de locuitori. Județul Constanța număra 223.638 de suflete, cu o medie de 32 de locuitori pe kilometru pătrat. Județul Tulcea avea, la rândul său, 178.561 de locuitori, cu o densitate de numai 21 de locuitori pe kilometru pătrat. Celelalte două județe, aflate în așa numitul Cadrilater numărau 149.106 locuitori (Caliacra), respectiv 137.341 locuitori (Durostor).
 
Dobrogea avea așadar o densitate demografică slabă, cu o medie totală de numai 34,5 kmp, mult inferioară altor provincii istorice unde densitatea ajungea chiar și la 57 de loc/kmp. Cifra slabă a provinciei de la mare este însă perfect explicabilă ținând cont de faptul că aici se găseau numeroase bălți, mlaștini,lucii de apă (Delta de ex)
 
În anul 1925, județul Constanța avea o reședință de județ, alte șase comune urbane (orașe) și 74 de comune rurale. Era împărțit în șase plăși (plase) pe întinderea cărora existau 230 de sate și de cătune. Județul Tulcea avea, de asemenea, o reședință și șase comune urbane, plus un număr de 141 de sate și cătune. Caliacra avea o reședință de județ și două comune urbane iar Durostor o reședință și o comună urbană nereședință.
 
La Constanța funcționa singura Curte de Apel din Dobrogea iar în fiecare județ exista câte un tribunal. Dobrogea avea o judecătorie de pace împărțită pe mai multe secțiuni ce își desfășurau activitatea în reședințe și în orașele mai importante.
Trebuie spus că în fiecare capitală de județ funcționa și câte un tribunal mahomedan, în fruntea căruia se găsea un cadiu. Acesta putea judeca anumite pricini civile, potrivit versetelor Coranului, însăhotărârile sale erau atacabile în instanțele civile românești.
La capitolul căi de comunicație, Dobrogea anului 1925 se "lăuda" doar cu câteva linii decale ferată: Costanța - Cernavoda pod Saligny - Cernavoda; Medgidia - Bazargic - Nowo Botievo, Medgidia - Hamamgia (azi comua Baia, jud. Tulcea), Constanța oraș - Constanța port, Constanța - Mamaia și Constanța Port - Canara (azi oraș Ovidiu).
Existau doar 3044 de km de șosea în toată provincia, în condițiile în care 1087 km țineau de jud. Constanța iar 921 de jud. Tulcea.
Județul Constanța avea 463 de km de drum pietruit iar Tulcea, 152 de km.
 
 
(Va urma)
 
Bibliografie
Anuarul General al Dobrogei - Călăuza administrativă - Comercială - Industrială, Camera de Comerț și Industrie Constanța, Ediția I - 1925, coordonatori  insp.com Oct. Văleanu, secr.gen. Camera de Comerț
Anuarul Statistic al României 1924, Editat de Tipografia Curții Regale, București, 1925
Anuarul Statistic al României 1925, Editat de institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1926

Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Legende despre Insula lui Ovidiu – „Povestea spune că, în vremuri depărtate, Ovidiu…“

#DobrogeaDigitală: Legende despre Insula lui Ovidiu – „Povestea spune că, în vremuri depărtate, Ovidiu…“

377
2 august 1929 -  se înființează Regia Autonomă a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă

2 august 1929 - se înființează Regia Autonomă a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă

312
#DobrogeaDigitală: „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?\

#DobrogeaDigitală: „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?"

1103
Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Franţa –  procese istorice, civilizaţie şi oameni (IV). Personalităţi politice

Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Franţa – procese istorice, civilizaţie şi oameni (IV). Personalităţi politice

1750
#DobrogeaDigitală: Cine a făcut parte din primul comitet de conducere al Asociației Învățătorilor şi Învăţătoarelor din Constanța

#DobrogeaDigitală: Cine a făcut parte din primul comitet de conducere al Asociației Învățătorilor şi Învăţătoarelor din Constanța

1456
#DobrogeaDigitală: Înființarea Curții de Apel din Constanța

#DobrogeaDigitală: Înființarea Curții de Apel din Constanța

986
#citeșteDobrogea: A fost odată ca niciodată… Casa Laskaridis

#citeșteDobrogea: A fost odată ca niciodată… Casa Laskaridis

1361
#DobrogeaDigitală: Pionier al oceanografiei românești, Ioan Borcea a trasat direcţiile de cercetare a vieții în Marea Neagră

#DobrogeaDigitală: Pionier al oceanografiei românești, Ioan Borcea a trasat direcţiile de cercetare a vieții în Marea Neagră

1392
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul politic - Virgil P. Andronescu, Constantin Angelescu, Mihail Coiciu

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul politic - Virgil P. Andronescu, Constantin Angelescu, Mihail Coiciu

1021
#DobrogeaDigitală: Primele alegeri parlamentare din Dobrogea – „Parlamentarii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor“

#DobrogeaDigitală: Primele alegeri parlamentare din Dobrogea – „Parlamentarii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor“

1057
#citeșteDobrogea: In memoriam Mihail Zahariade, „custodele” de la Halmyris

#citeșteDobrogea: In memoriam Mihail Zahariade, „custodele” de la Halmyris

764
#citeșteDobrogea : Un nou număr al revistei Ex Ponto, o nouă invitație la lectură de calitate

#citeșteDobrogea : Un nou număr al revistei Ex Ponto, o nouă invitație la lectură de calitate

1354
#citeșteDobrogea: Sulina, file de poveste (IX) - O scurtă biografie a lui Charles A. Hartley. Primele lucrări pentru CED

#citeșteDobrogea: Sulina, file de poveste (IX) - O scurtă biografie a lui Charles A. Hartley. Primele lucrări pentru CED

1312
#DobrogeaDigitală: Cariera Iacobdeal, locul care „a adunat neamuri diferite”

#DobrogeaDigitală: Cariera Iacobdeal, locul care „a adunat neamuri diferite”

1720
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul militar - Grigore Andrei, Nicolae Carp, Gheorghe Eminescu

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul militar - Grigore Andrei, Nicolae Carp, Gheorghe Eminescu

1204
#DobrogeaDigitală: Congresul studenților din 1894 ținut în Constanța

#DobrogeaDigitală: Congresul studenților din 1894 ținut în Constanța

825
#DobrogeaDigitală: Marina de Comerț Națională - „Ţara noastră atât de bogată în petrol!“

#DobrogeaDigitală: Marina de Comerț Națională - „Ţara noastră atât de bogată în petrol!“

1431
Venerabilul Romeo Ștefan Belea – unul dintre „greii” arhitecturii românești contemporane

Venerabilul Romeo Ștefan Belea – unul dintre „greii” arhitecturii românești contemporane

786
#DobrogeaDigitală: ”Iarăși răsboi”

#DobrogeaDigitală: ”Iarăși răsboi”

1212
#DobrogeaDigitală: Monumente Romano-Bizantine descoperite în anul 1960 sub terenul fostei gări din Constanța

#DobrogeaDigitală: Monumente Romano-Bizantine descoperite în anul 1960 sub terenul fostei gări din Constanța

1136