Dobrogea interbelică. File din jurnalele vremii (VIII): Crucea Roşie Constanţa şi chetele de Crăciun

Anii de după Război sunt extrem de grei... Populaţia Dobrogei este grav afectată de sărăcie şi de boli, atât în zona rurală, cât şi în cea urbană. Statul român şi administraţiile locale încearcă să rezolve problemele existente la nivel social, dar demersul lor este extrem de dificil. Partea bună este însă că în această acţiune de revenire la normal se implică societatea civilă, compusă din fundaţii, asociaţii etc., dar şi din persoane fizice şi juridice, care contribuie la reclădirea economică şi socială.





În materialul anterior am evidenţiat importanţa contribuţiei exercitată de Societatea Naţională Crucea Roşie, la nivel naţional. Am pomenit şi de rolul foarte dinamic avut de filiala din Constanţa, fără a intra însă în foarte multe detalii. Facem însă acest lucru acum.


După cum am afirmat şi anterior, societatea civilă din Constanţa anilor 20 se implică în sprijinirea persoanelor şi familiilor defavorizate. Se organizează chete şi subscripţii mai ales de marile sărbători creştine. Numeroase doamne din elita Constanţei fac parte din Crucea Roşie şi se implică extrem de mult în adunarea de fonduri şi în organizarea de evenimente publice cu acelaşi scop.


Cel mai bun moment pentru a aduna sume importante este Săptămâna Crucii Roşii. Aflăm din ziarul Marea Neagră (nr. 92 din 6 decembrie 1925) despre amploarea pe care au avut-o evenimentele organizate de filiala Constanţa a societăţii naţionale, în săptămâna 8-16 noiembrie.


Aflăm astfel că au fost făcute chete pe străzile din oraş şi în localurile publice, realizate cu voluntari şi reprezentanţi ai Crucii Roşii şi conduse de doamne şi domni din înalta societate constănţeană. Astfel au fost obţinute sume uriaşe, donate atât de către persoane publice, cât şi de oamenii obişnuiţi, simpli locuitori ai urbei.


Se menţionează în articolul din "Marea Neagră":

"Au fost organizate şase chete: a) Doamna Oprescu şi Ștefu, prefectul poliţiei, cât şi dl.dr Stoenescu, realizând suma de 10.819 lei . b)D-na şi dl prim-procuror Emil Alexandrescu - 7954.25 lei. c) Dna Papazoglu şi dl.colonel Vâlcu 6221,75. d) dna şi dl dr. Rădulescu 10.166 lei. e) Dna Cirea şi dl. căpitan Oprescu 3358, 25 lei. f) Dna colonel Simionescu cu dl Murelli - 1251 lei. A mai contribuit şi Banca Naţională cu 4000 de lei"

Pe lângă aceste şase chete efectuate sub coordonarea unor personalităţi publice aflăm că au fost vândute insigne cu sigla crucea Roşie, obţinându-se astfel încă 1.500 de lei. De asemenea, au fost făcute chete pe 15 noiembrie, de la enoriaşii aflaţi în bisericile oraşului strângându-se suma de 3.880 de lei.


un mod inedit de strângere de fonduri s-a realizat cu ajutorul cinemtografelor din oraş. Astfel, toate cinematografele urbei au oferit gratuit Crucii Roşii Constanţa câte 100 de bilete. Acestea au fost ulterior vândute de voluntari, obţinându-se astfel 14.125 de lei. Nu în ultimul rând, la sediul Episcopiei Tomisului a avut loc un concert religios susţinut de corul domnului profesor Moruzoff. Din vânzarea de bilete, Episcopia a obţinut 14.260 de lei, pe care i-a donat apoi Crucii Roşii.


Ideea actului de caritate era bine împământenită în minţile locuitorilor constănţeni. Mulţi dintre ei se înscriau ca membri onorifici ai Crucii Roşii Constanţa, contribuind astfel cu sume importante. În noiembrie 1925, aşa cum ne relatează gazeta Marea Neagră, lista de membri se îmbogăţise cu numeroase persoane, printre acestea figurând multe personalităţi ale urbei, din varii domenii, dar şi societăţi importante. Contribuie astfel cu câte 1.000 de lei: "Consulul american Slaven, dl Creţeanu de la Banca Românească, primarul Virgil Andronescu, Băncile Maritimă Română, Franco-Română, Generală a Țării Româneşti şi Marmorosh Blank, Petrol Block, Camera de Comerţ, Societatea Concordia, Banca de Scont, Banca Româno - Americană".


Pe lista membrilor marcanţi noi ce contribuie cu câte 500 de lei îl regăsim pe bogatul cerealist Take Manicatide, pe domnii Alimăneşteanu, Roşianu şi Mateas Periş, dar şi alte trei bănci: Constanţa, Credit Român şi Centrală de Comerţ.


Pentru a încheia acest capitol, trebuie spus că în săptămâna 8-16 noiembrie 1925, Crucea Roşie filiala Constanţa a obţinut 107.888,25 de lei, sumă ce ulterior a fost folosită pentru ajutorarea orfanilor, a văduvelor de război şi a persoanelor sărmane.


(Va urma)


Bibliografie


Marea Neagră, an III, nr.92 din 6 dec 1925; Marea Neagră an II, nr.188 din 4 aprilie 1925; Marea Neagră, an II, nr.197 din 15 aprilie 1925, crucearoşie.ro, Anuarul Statistic al României 1927


Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.    

Citeşte şi:
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 

Dobrogea interbelică. File din jurnalele vremii (VII): Ajutorarea populaţiei şi subscripţiile publice