#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Arrubium, o cetate cu un trecut glorios, dar părăsită și uitată astăzi (galerie foto+video)

 

• Cetatea Arrubium este situată în orașul Măcin din județul Tulcea.
• Primele săpături au fost demarate în anul 1939 de către Gheorghe Ştefan şi Grigore Avachian.
• Cetatea a fost întemeiată în secolul I după Hristos și a funcționat până în secolul VII.

 
Cetatea Arrubium este situată în orașul Măcin din județul Tulcea. Despre situl arheologic Arrubium nu se cunosc foarte multe informații. Se pare că numele cetății ar fi de proveniență celtică, încă din antichitate acest așezământ jucând un rol religios în viața localnicilor. Tot aici ar fi existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus, de la care și-ar trage și numele.
 
Se mai spune că paza cetății era în sarcina Legiunii a V-a Macedonica. Aceasta avea sediul în cetatea Troesmis, situată la mai puțin de 20 de kilometri de Arrubium.
 
Cercetările nu au fost constante
 
Cercetările arheologice începute în anul 1939, coordonate de Gheorghe Ştefan şi Grigore Avachian, au reuşit să degajeze turnul de nord-vest, precum şi o parte din curtină.
 
După o scurtă pauză, acestea au fost continuate de către Emil Condurachi, care a efectuat două campanii, în anul 1943 (între 12 şi 21 august) şi în anul 1946.
 
Până în 1939 au fost descoperite două mari tezaure monetare imperiale (secolele II-IV), un stâlp miliar din timpul domniei împăratului Diocletianus (284-305). De asemenea, în punctul Izvoare, situat la 5 kilometri de orașul Măcin, au fost găsite olane de apeduct. Unul din tezaure, constituit din 598 de monede de argint din timpul dinastiei Constantine (305-361), a fost descoperit într-un vas de un mocan care păștea oile.
 
Ulterior, a fost găsită o construcție a unității auxiliare ala I Vespasiana Dardanorum. Cea mai mare parte din ruinele fortificației a fost distrusă de cariera de piatră din zonă.
 
Situl se află pe lista monumentelor istorice
 
Datorită importanței sale istorice, situl este înscris pe lista monumentelor istorice cu codul TL-I-m-A-05837.02.
 
Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.
 
Situl arheologic se află pe lista indicativă UNESCO în cadrul proiectului Limes, frontierele Imperiului Roman, însă, din păcate, cetatea nu are parte de conservare. 
 
O cetate atât de importantă, dar despre care se știu atât de puține
 
Construit pe o stâncă înaltă ce domină Dunărea, castrul de la Arrubium este amintit încă din secolul I înainte de Hristos în izvoarele literare şi în inscripţii.

Menţionări se găsesc în Tabula Peutingeriana (VIII, 4; „Arubio“), Itinerarium Antonini (225, 4; „Arrubio“), Notitia Dignitatum (Or. 39, 16; „cuneus equitum catafractariorum֧“, „Arubio“) şi Geograful din Ravenna (4,5; „Arrubion“).

Despre prezenţa unor unităţi ale flotei avem informaţii indirecte legate de aducerea aici de către împăratul Vespasianus (69-79 după Hristos) a unei unităţi de dardani, ala I Vespasiana Dardanorum, care poate fi pusă în directă legătură cu acţiunile de reorganizare a flotei. Sub Traian au mai fost aduse ala II Hispanorum Aravacorum şi o vexillatio din legiunea V Macedonica cu sediul la Troesmis.

În perioada târzie, aici staţiona o unitate de cavalerie numită cuneus equitum catafractariorum. Micul golf natural de la baza masivului stâncos, precum şi observaţiile epigrafice din secolul I, indică Arrubium ca pe un loc de acostare şi staţionare a unor unităţi ale flotei.
 
Am ajuns, dar unde este cetatea?
 
Deși se află pe lista monumentelor istorice, cetatea Arrubium e de negăsit în viața reală. Există indicatoare în orașul Măcin care te conduc spre situl arheologic, însă ajunși la fața locului, am găsit doar vegetație uscată crescută haotic acolo unde ar fi trebuit să fie vizibile rămășițele zidurilor cetății. Am văzut cum sticlele de plastic, hârtii și ambalaje alimentare se odihnesc pe ruinele acoperite de buruieni.
 
Drumul plin de gropi a fost însoțit de mirosul puternic al deșeurilor încălzite de soare, aruncate la întâmplare pe stradă. De asemenea, în perimetrul sitului arheologic sunt construite o mulțime de case. Din păcate, niciuna nu beneficiază de autorizație.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.


 
FOTO: Nicușor BUȘURICĂ
 
Citește și:

#Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Troesmis, rol strategic pe frontiera dunăreană și sediu de legiune
 
#sărbătoreşteDobrogea143

Galerie foto: