#Dobrogea143: Primăria orașului Murfatlar, mesaj de Ziua Dobrogei

Numele meu este Balaban Carmen, bibliotecara oraşului Murfatlar, sunt născută şi crescută pe plaiurile dobrogene asemenea părinţilor şi chiar şi bunicii mei îşi au rădăcinile tot pe aceste meleaguri.

Dacă metafora lui Herodot sugera lumii că Egiptul este un dar al Nilului, nu greşesc să afirm că Dobrogea este deopotrivă un dar al Mării Negre şi al Dunării. Făcând parte din această regiune şi localitatea Murfatlar, unde locuiesc, se încadrează în specificul istoric şi cultural dobrogean.

Situată la aproximativ 20 de kilometri de Constanţa, este aşezată pe principalele artere de circulaţie rutieră, cale ferată, navală, care leagă întreaga ţară şi Europa de litoralul românesc al Mării Negre.

Oraşul Murfatlar face parte din conglomeratul etnic specific dobrogean, fiind cunoscut mai ales pentru celebrul vin comercializat în întreaga lume, ansamblul rupestru descoperit în 1957 ce datează din sec. X-Xl, declarat monument arheologic de importanţă naţională şi universală, dar şi pentru rezervaţia naturală Fântâniţa. Bunicul meu din partea tatălui, ing. Gh. Iliescu, a contribuit la împădurirea acestei rezervații, dar şi la amenajarea parcului din zona sediului Ocolului Silvic Murfatlar.

Ce se poate vizita în Dobrogea? Este cunoscut faptul că litoralul Mării Negre este atracţia principală, dar recomand şi zona continentală a Dobrogei. Această zonă este un muzeu viu; pe unde paşii vă vor purta este imposibil să nu rămâneți impresionați de istoria care se desfăşoară sub ochii voştri. Vestigiile arheologice vorbesc despre rădăcinile acestui neam, cetățile Tomis, Callatis, Histria, Capidava, Adamclisi, dar şi muzeele ce te invită să pătrunzi în taina trecutului te conectează cu spiritul strămoşesc.

De asemenea, casele răzlețite din satele sudice, cu gardurile din piatră, amintesc de faptul că în vremurile de mult apuse, Imperiul Otoman şi-a făcut simţită prezenţa în aceste zone.

Recomand şi un traseu spiritual, care să ne amintească de primii paşi ai creștinismului, începând cu bisericuțele de cretă de la Murfatlar, deşi momentan nu pot fi vizitate în interior, urmat de Peştera Sf. Andrei, plus alte mănăstiri care duc spre cea de la Dervent.

Cheile Dobrogei reprezintă un canion străvechi, peisajul îţi aminteşte de Muntele Măslinilor din lerusalim ce înfăţişează un colt de natură inedit.

Judeţul Tulcea face cinste acestei regiuni, cu satele frumos aşezate, case îngrijite şi pictate în stil lipovenesc, pădurea de la Babadag, dar şi mănăstirile cu o tradiţie veche de la Celic-Dere şi Cocoşu. Să nu uităm de Delta Dunării, care te bucură cu oaza sălbatică şi care îţi atrage atenția cât de uimitoare şi frumoasă poate fi natura dacă este lăsată în pace.

Din punctul meu de vedere, cele trei valori pe care le au dobrogenii sunt obiceiurile strămoşeşti care se împletesc atât de frumos şi divers, combinând elemente din regiunile istorice ale României, dar şi ale altor etnii conlocuitoare, toleranţa şi fraternitatea.

De ziua Dobrogei, le transmit dobrogenilor toate gândurile bune, să fie uniţi, încrezători, creativi, autentici, să valorifice potențialul acestei zone minunate!

De asemenea, felicitări pentru cei 21 de ani de activitate jurnalistică şi la cât mai multe realizări!

La mulţi ani, dobrogeni!