#DobrogeaAcademică: Biblioteca Academiei Române găzduiește lansarea celei mai ample antologii de autor din istoria literaturii române


Amfiteatrul Bibliotecii Academiei Române va fi, mâine, gazda lansării volumului „100 de basme și povești. Odaia fericirii”, al cărui autor este scriitorul Petre Crăciun, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
 
Cuvântul de deschidere aparține directorului general al Bibliotecii Academiei Române – prof. ing. Nicolae Noica (membru de onoare al Academiei Române). Adriana Ene va citi un fragment din prefața criticului Alex Ștefănescu. Vor oferi considerații despre carte academician Sabina Ispas – directorul Institutului de etnografie și folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu - etnolog, Ana Blandiana, criticul literar Daniel Cristea-Enache, artistul plastic Hugo Mărăcineanu, de a cărui grafică se bucură acest volum.
Invitați speciali: actrița Maia Morgenstern, care va oferi un moment de lectură, și Doina Lavric Parghel.
 
„Petre Crăciun are o imaginație inepuizabilă”
Născut pe 29 august 1962, în municipiul Giurgiu (al cărui cetățean de onoare este din decembrie 2014 – pentru meritele în promovarea literaturii pentru copii), travaliul scriitorului Petre Crăciun a fost răsplătit, de-a lungul anilor, cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2015, la secțiunea Carte pentru copii și tineret, pentru volumul „Cu Andersen in Regatul Poveștilor”, Editura Zorio 2015; Premiul Cartea anului 2013, pentru volumul ”Basme”, oferit de Filiala pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor din România, 2014; Premiul I al Asociației Scriitorilor Iași la Concursul de Povești ”Ion Creangă”, organizat împreună cu Muzeul Literaturii din Iași și Bojdeuca din Țicău – 1997. Povestea premiată: Floarea înțelepciunii și iarba puterii; Două cărți nominalizate la Premiile USR – Carte pentru copii: Basme și Cruciada pisicilor (2014); Premiul Bibliotecii ”Ion Creangă”, din Chișinău, pentru volumul ”Fetița din Floare”, acordat cu prilejul Salonului Internațional de Carte de la Chișinău, ediția a XX-a, 2016.
 
 
Revenind la volumul ce urmează a fi lansat la Biblioteca Academiei Române, antologia „100 de basme și povești. Odaia Fericirii” (752 de pagini, ediție de lux) conține basme publicate de Petre Crăciun în volumele „Basme”, „Basme pentru familia mea”, „Povești din Țara copiilor fericiți” și „Roboțeii. Povești moderne”, la care se adaugă 30 de basme și povești inedite, scrise în ultimii doi ani.
 
În prezentarea cărții, autorul mărturisește, pe blogul său, că „100 de basme și povești. Odaia Fericirii” este cea mai amplă antologie de autor din istoria literaturii române, o carte pentru bibliofili, pentru cei care iubesc, cu adevărat, poveștile, pentru biblioteci, pentru profesorii de limba română, pentru iubitorii de povești de orice vârstă, pentru învățători, dar și pentru elevii care nu se sperie de lectură.
 
Toate exemplarele primului tiraj (500 exemplare, preț 95 lei) sunt numerotate, au dedicația autorului și se menționează, scris de mână, numele destinatarului.
 
Din prefața criticului Alex Ștefănescu:
„Fiecare basm scris de Petre Crăciun pare spus, nu scris. În timp ce citim, «auzim» vocea autorului, datorită excepționalei oralități a textului (întâmplător, Petre Crăciun are și în realitate o voce melodioasă, dar chiar și cine nu-l cunoaște și-o poate imagina în timpul lecturii).
 
Apoi, acest autor, mai talentat decât toți cei care scriu în vremea noastră cărți pentru copii, se remarcă printr-o adevărată virtuozitate în folosirea limbii române. Găsește de fiecare dată cuvântul de care are nevoie, firesc, fără efort, așa cum respiră. Chiar și cuvintele rare la care recurge devin imediat inteligibile pentru toată lumea, întrucât se înșiră armonios, urmând parcă îndemnul «înșir’te mărgărite» transmis nouă de maeștrii de altădată ai poveștilor, de la Petre Ispirescu la Victor Eftimiu.
 
Petre Crăciun nu-i maimuțărește − cum e moda azi – pe copii, nu face exces de diminutive, nu simulează o gândire simplistă (care, în mod paradoxal, nu place copiilor). Pentru el, copiii sunt parteneri egali, sunt prietenii lui, cărora li se adresează cu încredere, știind că ei înțeleg mai mult decât cred maturii. Bine spunea cine spunea că literatura pentru copii nu se deosebește de literatura propriu-zisă decât prin faptul că este mai bună.
 
O calitate care nu poate lipsi unui autor de povești este imaginația. Petre Crăciun are o imaginație inepuizabilă, el intră în concurență cu Șeherezada care îi spune califului Șahriar povești timp de o mie și una de nopți (nu m-aș mira să aflu că, de fapt, Petre Crăciun era consilierul ei secret!).
 
Personajele și întâmplările pe care le născocește autorul par desprinse din basmele dintotdeauna, le recunoaștem imediat, deși sunt cu totul noi. Autorul nu vrea o ruptură cu trecutul, nu inventează fantasmagorii sofisticate pentru a brusca sensibilitatea copiilor, ci cultivă un sentiment de continuitate. Un necesar, binefăcător, pe cale de dispariție azi sentiment de continuitate.
 
Petre Crăciun ne propune personaje la care nici nu ne-am fi gândit (copilul care aduce învățătura, spiridușul care schimbă poveștile, zmeul pierde-vară, regele jucăriilor vesele ș.a.m.d.), peripeții uimitoare (călătorie în spicul de grâu, drumul curcubeului, excursia unui băiețel și a unui motan în țara baloanelor colorate, victoria repurtată de o fetiță împotriva unui zmeu etc.) sau chiar țări întregi, inexistente pe hartă, cu locuitorii, tradițiile și peisajele lor (țara unde oamenii nu visau niciodată, țara copiilor fericiți, țara fără culori, țara gândurilor bune și multe altele). Poveștile sale nu seamănă una cu alta, citindu-le ai impresia că privești prin geamul unui caleidoscop, care, la fiecare nouă rotire, îți arată o nouă combinație feerică de întâmplări”.
 
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti
 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
 
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
 
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Citește și:

#DobrogeaAcademică: Academicianul Nicolae Noica a inițiat dezbaterea „De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?“
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Arhitectul Theonic Săvulescu a oferit un nou tip de monumentalitate. Gara Constanța

#citeșteDobrogea: Arhitectul Theonic Săvulescu a oferit un nou tip de monumentalitate. Gara Constanța

834
#DobrogeaDigitală: „Viața mea. Amintiri din închisoare și din libertate”, de George Sarry - Greva foamei, momente de coșmar

#DobrogeaDigitală: „Viața mea. Amintiri din închisoare și din libertate”, de George Sarry - Greva foamei, momente de coșmar

728
#DobrogeaDigitală: Monumentul francez și povestea lui tragică

#DobrogeaDigitală: Monumentul francez și povestea lui tragică

1627
#DobrogeaDigitală: In memoriam „borfașilor” martiri

#DobrogeaDigitală: In memoriam „borfașilor” martiri

1413
#DobrogeaDigitală: „Ideea naţională trebuie să ne călăuzească paşii”

#DobrogeaDigitală: „Ideea naţională trebuie să ne călăuzească paşii”

1813
#citeșteDobrogea: Serviciul sanitar al Constanței la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Serviciul sanitar al Constanței la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea

1814
#DobrogeaDigitală: Părintele Elefterie, ctitorul Mănăstirii Dervent, 31 de ani de la moarte

#DobrogeaDigitală: Părintele Elefterie, ctitorul Mănăstirii Dervent, 31 de ani de la moarte

2012
#DobrogeaDigitală: „Farul Constanței” – prima gazetă oficială din Dobrogea

#DobrogeaDigitală: „Farul Constanței” – prima gazetă oficială din Dobrogea

2084
#DobrogeaDigitală: Prima cursă maritimă Constanța-America

#DobrogeaDigitală: Prima cursă maritimă Constanța-America

2136
#DobrogeaDigitala: 11 mai 1933. Predica episcopului Gherontie la hramul Bisericii Bulgare din Constanța

#DobrogeaDigitala: 11 mai 1933. Predica episcopului Gherontie la hramul Bisericii Bulgare din Constanța

1886
#DobrogeaDigitală: „Ziua de ZECE MAI a fost, este şi rămâne ziua renaşterii Neamului”

#DobrogeaDigitală: „Ziua de ZECE MAI a fost, este şi rămâne ziua renaşterii Neamului”

1814
#citeșteDobrogea: Horia Macellariu, un amiral de poveste

#citeșteDobrogea: Horia Macellariu, un amiral de poveste

1792
#DobrogeaDigitală: „Cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase”

#DobrogeaDigitală: „Cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase”

2643
Putem fi din nou spectatori, în sălile de teatru!

Putem fi din nou spectatori, în sălile de teatru!

2037
#DobrogeaDigitală: „Românizarea Deltei – rezultate nu tocmai mulțumitoare”

#DobrogeaDigitală: „Românizarea Deltei – rezultate nu tocmai mulțumitoare”

2575
Spiritualitatea tătarilor dobrogeni, într-o trilogie bilingvă, semnată de Ibram Nuredin

Spiritualitatea tătarilor dobrogeni, într-o trilogie bilingvă, semnată de Ibram Nuredin

4088
#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

1871
#DobrogeaDigitală: „România fără Dobrogea e o casă fără ușă”

#DobrogeaDigitală: „România fără Dobrogea e o casă fără ușă”

2148
#DobrogeaDigitală: Adrian Rădulescu, cronicar al „magnificului Monument Triumfal”

#DobrogeaDigitală: Adrian Rădulescu, cronicar al „magnificului Monument Triumfal”

1945
#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

1399