#DobrogeaDigitală: 100 de ani ai Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” în 150 de pagini. De astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” s-a născut, prin ordin regal, în 1919, ca liceu de fete, 82 la număr, şi a primit numele unei prinţese, Domniţa Ileana, al cincilea copil al Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, crescută în spiritul dragostei şi al datoriei faţă de România. 
 
Monografia „100 de ani de tradiție și performanță în educație - 1919-2019. Colegiul Național Mihai Eminescu Constanța“, elaborată la Centenarul liceului de profesorii Stelian Marinescu, Bianca Ibadula, Lucreția Claudia Portase, Nicoleta Benchea, Mihai Paris, a însemnat o muncă de echipă, susţinută şi de colaboratori precum Constantin Cheramidoglu (Arhivele Naţionale, Secţia Judeţeană Constanţa), director Corina Apostoleanu (Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman” Constanţa), dar şi de la Biroul de Informare Documentară şi Bibliografică, foşti directori, profesori ai Colegiului care au elaborat în diverse momente ale istoriei colegiului articole, monografii, anuare. 
 
„Am aşezat în această carte şi o parte a istoriei mai puţin cunoscute: imagini inedite, mici povestiri scrise sub formă de procese verbale de toţi cei care au trecut prin şcoală, fie ca inspectori, fie ca oaspeţi, fie ca revizori contabili, fie ca părinţi, fie ca foşti elevi. Despre directorii şi directorii adjuncţi ai acestei scoli, şefii de promoţie, despre revistele liceului, bibliotecă, despre ruinele bazilicii paleocreştine (datate din secolele III-IV, descoperite în anul 1962 de profesorul Romulus Popa Bran, cu ocazia demarării lucrărilor pentru construirea corpului C al clădirii şcolii şi care, din păcate, nu a putut fi salvată în întregime. Se presupune că în acel loc a fiinţat Episcopia Tomisului, pentru că se află cam la mijlocul vechii cetăţi Tomis), fotografii, rezultate ale concursurilor şi olimpiadelor şcolare, oamenii şcolii în anul centenarului”, afirma prof. Claudia Portase, cu prilejul festivităţilor ce au marcat Centenarul, sărbătorit la începutul acestui an în prezenţa fostului ministru al Educaţiei – Ecaterina Andronescu şi Alteţa sa Regală, Principesa Maria.
 
Tot prof. Claudia Portase este cea care ne-a pus la dispoziţie această trecere în revistă a celor mai importante momente de-a lungul Centenarului sărbătorit.
 
„Istoria liceului este legată de începuturile politicii de omogenizare şi integrare a Dobrogei la România, dar, mai ales, de numele Valentinei Boteanu, profesoară de franceză, fiica lui Gavriil Musicescu, cunoscut muzician, venită de la Iasi în Dobrogea, din 1897, pentru a contribui la procesul de românizare şi de alfabetizare a regiunii. Necesitatea unei scoli de fete a dus la emiterea Decretului-lege nr. 3864 semnat de Regele Ferdinand prin care se    hotărăşte: ”Să   se   înfiinţeze cu începere de la 1 septembrie 1919 câte o   şcoală   secundară de fete în oraşele T.Severin, Piteşti, Buzău, Brăila, Focşani şi Constanţa”.
 
Liceul de Fete „Domniţa Ileana” nu a beneficiat de la început de actuala clădire (unde în urmă cu două secole îşi avea reşedinţa prefectura otomană ce administra Dobrogea), construită, aşa cum se specifica în contractul încheiat de Primăria Constanţa şi arhitectul George Mandrea „în stil curat românesc”, ea fiind destinată Liceului de băieţi „Mircea cel Bătrân”. Abia in 1931, după îndelungi demersuri făcute de prima directoare a acestei instituţii, Valentina Boteanu, Liceul de Fete „Domniţa Ileana” s-a mutat în clădirea din strada Traian. 
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 
Creşterea demografică în perioada interbelică a determinat şi creşterea populaţiei şcolare, astfel încât spaţiul a devenit neîncăpător, fapt ce a dus, în primăvara anului 1936, la începerea construcţiei corpului B al clădirii liceului de pe latura sudică, cu Fondurile Comitetului Școlar şi ale Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, inaugurat în septembrie 1937, cuprinzând 8 săli de clasă, o sală de festivităţi, o sală de menaj, sală de muzică, spaţii pentru diverse ateliere şcolare şi arhiva liceului.
 
Dar greutăţile celui de-al Doilea Război Mondial nu ocolesc nici instituţia noastră, care a trecut printr-o perioadă dificilă: pentru scurt timp, în 1940, a fost centru medical german, au fost instalate pe acoperişul-terasă al corpului B al clădirii liceului baterii germane de artilerie antiaeriană pentru apărarea acestei zone a Constanţei, în 1941, liceul era refugiat la Techirghiol, desfăşurarea temporară a cursurilor, începând cu 1944, la Murfatlar, Medgidia, Călăraşi, localităţi care ofereau o mai mare siguranţă. Și cu toate acestea, Liceul de Fete “Domniţa Ileana” rămâne un far de cultură naţională în metropola Dobrogei şi vatră solidă de educaţie în haosul vremei de azi!”, spunea inspectorul general regional, Radu Cosmin.
 
După război, dar mai ales după 1948, viaţa colegiului se schimbă: denumirea - Liceul de Fete „Ana Ipătescu”, modelul sovietic este integrat prin reforma din 1948. Până în 1958, Liceul de băieţi „Mircea cel Bătrân” a funcţionat după-amiaza în instituţia noastră. Schimbări importante au fost şi asupra planurilor şi programelor de învăţământ; au fost eliminate discipline ca: religia, noţiuni de drept, educaţie civică, limba engleză, limba germană, limba italiană, noţiuni de menaj şi gospodărie, igienă şi filosofie, introducându-se discipline noi, ca: limba rusă, Istoria U.R.S.S., economia politică (1958/1959), Studiul Maşinilor, Cunoştinţe industriale şi Lucru manual pentru fete(1962/1963), A.L.A. (Apărarea locală antiaeriană - obiect de studiu care transmitea elevilor cunoştinţe despre armele chimice, bacteorologice şi de distrugere în masă, în condiţiile intensificării Războiului Rece). Din 1951 dispare denumirea de Ana Ipătescu, devenind Liceul Mixt, iar mai apoi Școala Medie Mixtă nr. 2 Constanţa. În 1962 se construieşte corpul C al clădirii şi îşi schimbă numele în Școala Medie Mixtă nr. 2 „Mihai Eminescu”, pentru ca în anii 1968-1969 să apară cu denumirea Liceul nr. 2 real-umanist Mihai Eminescu.
 
După 1971, liceul, cu ajutorul comitetului de părinţi, a fost dotat cu trei ateliere-şcoală cu toate materialele necesare, aparatură şi unelte: atelierul de ţesut covoare orientale (12 gherghefuri pentru ţesut covoare orientale, 10 războaie mici pentru ţesutul covoarelor româneşti şi fulare, toate donate de Întreprinderea integrată de lână), atelierul de croitorie şi atelierul de lenjerie. Toate produsele obţinute au adus venituri de 40.000 lei, bani reinvestiţi în atelierele şcolare şi alte activităţi practice şi educative. Au existat asociaţii sportive, culturale specifice perioadei comuniste. Rezultatele remarcabile ale echipelor sportive de baschet, volei, handbal, atletism, nataţie, gimnastică, fotbal, rugby, şah, dans sportiv, gimnastică aerobică, tir din această perioadă şi după 1989 au fost remarcabile. 
 
Evenimentele din 1989 au determinat alte schimbări în concordanţă cu regimul politic nou instaurat. Începând cu 1990 s-au produs profunde transformări în planul de şcolarizare al liceului, în planurile de învăţământ şi a manualelor şcolare. Numărul de clase s-a redus treptat, de la 33, în 1990, la 29 de clase în 2008. De asemenea, secţia serală a fost desfiinţată în anul 2001. S-a redus săptămâna de desfăşurare a cursurilor la 5 zile, s-au restructurat programele şcolare şi s-au introdus manualele alternative. În 2005 Liceul a fost ridicat la rangul de Colegiu Naţional.
 
În 2007, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” a primit acreditare ECDL -  Permisul european de conducere a computerului (ECDL – European Computer Driving Licence). În 2017, Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu” devine membru al Alianţelor Colegiilor Centenare, alianţă aflată sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române din 2018.
 
Tot în 2017, colegiul devine centru de examinare Cambridge, oferind elevilor noştri posibilitatea de a  obţine certificare autorizată în domeniul limbii engleze, necesară pentru viitoarea formare profesională. Începând din 2018 sunt beneficiarii proiectului 3dtech, dotare, acreditare cu imprimare în 3D.
 
Citeşte şi:
 
Colegiul „Mihai Eminescu“, 100 de ani de existenţă   „Arhitecţii sunt profesorii voştri, profesorii profesorilor voştri, iar voi trebuie să deveniţi, la rândul vostru, arhitecţi“ (galerie foto + video)
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Digitală: „Pentru o bibliotecă dobrogeană”

#Dobrogea Digitală: „Pentru o bibliotecă dobrogeană”

803
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XII) Primele probleme ale administrației românești - decembrie 1918

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XII) Primele probleme ale administrației românești - decembrie 1918

881
#Dobrogea Digitală: „Cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta ţara mâine”

#Dobrogea Digitală: „Cum arată şcoala astăzi, aşa va arăta ţara mâine”

787
#citeșteDobrogea: In Memoriam Jean Badea. Astăzi ar fi împlinit 85 de ani

#citeșteDobrogea: In Memoriam Jean Badea. Astăzi ar fi împlinit 85 de ani

1376
#Dobrogea Digitală: Milionari din... pește

#Dobrogea Digitală: Milionari din... pește

1234
#Dobrogea Digitală: „A face o carte e un act de foarte mare răspundere”

#Dobrogea Digitală: „A face o carte e un act de foarte mare răspundere”

1054
#citeșteDobrogea: Presa constănțeană și tipografiile  la începutul secolului trecut

#citeșteDobrogea: Presa constănțeană și tipografiile la începutul secolului trecut

580
#Dobrogea Digitală: Nicolae Gostar, arheologul ardelean îndrăgostit de Dobrogea

#Dobrogea Digitală: Nicolae Gostar, arheologul ardelean îndrăgostit de Dobrogea

1227
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XI) Sfârșitul coșmarului

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (XI) Sfârșitul coșmarului

1480
#Dobrogea Digitală: „Una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă...”

#Dobrogea Digitală: „Una din calităţile esenţiale unei bune justiţii este că ea să fie expeditivă...”

1162
#citeșteDobrogea: La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială

#citeșteDobrogea: La mulți ani, Doina Jela! Un gând bun de-acasă, la o aniversare specială

1067
#Dobrogea Digitală: O scrisoare-mărțișor și o cafea „bine crescută”

#Dobrogea Digitală: O scrisoare-mărțișor și o cafea „bine crescută”

1090
#Dobrogea Digitală: „Dacă omul ar înțelege glasul pietrelor...”

#Dobrogea Digitală: „Dacă omul ar înțelege glasul pietrelor...”

1101
#Dobrogea Digitală: Protestul Episcopiei Tomisului la Concordatul României cu Vaticanul din 1927

#Dobrogea Digitală: Protestul Episcopiei Tomisului la Concordatul României cu Vaticanul din 1927

1166
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

2125
Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

Mesaje de condoleanțe la dispariția academicianului Marian Traian Gomoiu

1734
#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică: In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

2429
#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța

2452
#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

1711
#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Învăţământul constănţean în perioada interbelică

1913