#DobrogeaDigitală: 125 de ani de la punerea pietrei fundamentale a portului Constanța – „Portul va deveni un izvor de bogăţie pentru ţară“

• Astăzi se împlinesc 125 de ani de la punerea pietrei fundamentale a portului Constanța, primul port din România. 

În urmă cu 125 de ani se punea piatra fundamentală a primului port al României. Mult fast, lume fină și motiv de bucurie caracterizează ziua de 16 octombrie 1896. În acea zi, pe la ora 14:30, sosea în gara Constanța trenul regal. Pe peron toate notabilităţile, membrii corpului consular - funcţionau nouă consulate în acel moment la Constanţa! - consilierii comunali, ofiţerii Regimentului 34 şi fanfara acestuia, preoţii oraşului, dar şi ÎPS Partenie al Dunării de Jos, reprezentanţii comunităţilor turcă, elenă, elevii şcolilor din oraş, populaţie venită în număr impresionant.
 
După întâmpinarea firească la sosirea familiei regale, cortegiul regal se îndreaptă către port. Drumul, amenajat cu arcuri de triumf, ghirlande și alte cele, a fost presărat cu urale și voie bună.
 
La intrarea în port, cortegiul regal este primit de ministrul lucrărilor publice, C. I. Stoicescu, de ceilalţi specialişti români, de lucrătorii din port. Familia regală este condusă spre pavilionul special construit, îmbrăcat în roşu şi împodobit cu iederă şi frunze de stejar.
 
Reporterul ziarului „Constanţa” descria plastic imaginea văzută: „O mulţime nesfârşită de lume cu steaguri tricolore arătând fericire”. În larg, navele cu marele pavoaz ridicat, iar marinarii ovaţionând de pe punte. Crucişătorul „Elisabeta” trage 21 de salve de tun, iar clopotele de la noua catedrală se aud puternic. Urmează un Te-Deum oficiat de ÎPS Partenie.
 
Urmează citirea documentului regal și semnatarea acestuia. Documentul semnat de familia regală şi de alte oficalităţi a fost introdus într-un tub de sticlă şi încastrat într-un bloc de piatră de 40.000 kg, deasupra fiind aşezată o placă pe care s-a scris data de 16 octombrie 1896. Blocul a fost ridicat şi aşezat, în sunetul fanfarei şi al salvelor de artilerie, pe fundul mării.

De aici Regele Carol, împreună cu o serie de oficiali pleacă cu trenul spre cariera Canara de unde se extrăgea piatra pentru lucrările portului. Regina cu alți oficiali se îmbarcheză pe crucișătorul Elisabeta pentru o croazieră pe mare. Ceremoniile sunt încheiate prin banchetul petrecut în sala mare a Cazinoului. Prezidează Regele și apoi multe alte notabilități.  
 
Aflăm mai multe detalii despre evenimentul de maximă importanță pentru România din cartea „Portul Constanța“ semnată de prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.

 
„Familia regală a fost condusă spre pavilionul anume construit, îmbrăcat în roşu şi împodobit cu ederă şi frunze de stejar. Priveliştea era deosebită. De pe zona înaltă şi până la intrarea în port «o mulţime nesfârşită de lume» flutura steaguri tricolore (Ibidem). În larg navele aliniate au ridicat marele pavoaz, iar marinarii aliniaţi pe punte au strigat «ura». Între nave se detaşau, prin siluetele lor, crucişătorul «Elisabeta», care a salutat prezenţa înaltelor ofidalităţi cu 21 de salve de tun, şi bricul «Mircea».
 
Pe spaţiile din faţa clădirii unde se afla sediul Servidului Maritim Român şi pe debarcader, împodobit cu frumoase ghirlande de flori, se afla un alt grup numeros de constănţeni ce flutura steguleţe. Ceremonia a început în sunetele clopotelor biseridior din oraş şi ale salvelor de artilerie de salut. A urmat slujba religioasă de sfinţire a apei susţinută de episcopul Partenie al Dunării de Jos şi de un numeros sobor de preoţi. După încheierea slujbei religioase, ministrul lucrărilor publice a dat citire documentului inaugurării:
 
Noi,
Carol I
Prin grapa lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României. în anul mântuirii 1896, în a 16-a zi a lunii octombrie, am pus piatra de temelie pentru construirea portului Constanţa pe ţărmurile Mării Negre.
 
Dumnezeu dăruindu-Ne în domnia Noastră asupra acestei ţări, numai ani de glorie, ca împreună cu viteaza mea oştire să-i pot da independenţă şi o pozipe statornică, dar şi ani de paşnică domnie, am lucrat cu râvnă şi stăruinţă pentru înflorirea şi prosperitatea României. înmulţind căile de comunicaţie şi reţeaua căilor ferate, unind cele două ţărmuri ale Dunării prin podul de la Feteşti-Cernavodă, luat-am hotărârea ca aceste temeinice şi nepieritoare lucrări să fie desăvârşite prin întemeierea unui port la ţărmurile vechiului Pont-Euxin, unde din veacurile cele mai îndepărtate comerţul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominaţie a strămoşilor noştri romani şi unde şi-a sfârşit zilele poetul Ovidiu.
 
În al 30-lea an al domniei mele şi al 15-lea al fondării Regatului, am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări, de faţă fiind Maiestatea Sa Regina, Alteţele Lor Regale, Principele şi Principesa României, înaltul cler, miniştrii mei, preşedinpi şi vicepreşedinpi Corpurilor Legiuitoare, înalţi demnitarii statului şi corpul tehnic.
 
Nădăjduim că Dumnezeu ne va ajuta să desăvârşim în linişte şi fericire lucrarea începută astăzi, care va duce peste mări, numele României şi va înlesni în toate vremurile transportul bogăţiilor acestei ţări.
 
Spre amintire am subscris acest document, în îndoit exemplar, din care unul se va aşeza în piatra de temelie, iar celălalt se va păstra în Arhiva Statului. (Regele Carol I al României - Cuvântări şi scrisori. Tom III, 1887-1909, Bucureşti, 1909, p. 156).“
   
Sursă foto: Fondul Documentar Dobrogea de Ieri și de Azi ZIUA de Constanța
 
Citește și:

Cu crizanteme, arcuri de triumf şi entuziasm popular, s-a pus piatra fundamentală a portului