#DobrogeaDigitală: 15 octombrie 1936 - Apare primul număr al publicației „Marea“, organ oficial al Sindicatului Marinarilor civili, la Constanța

  • Pe data de 15 obtombrie 1936 apărea la Constanța primul număr al publicației „Marea“ ca organ oficial al Sindicatului „Marea“ pentru apărarea şi promovarea intereselor profesionale ale marinarilor civili.
Marea sau Marea Românească reprezenta un organ al Sindicatului „Marea“ pentru apărarea intereselor profesionale. Ziarul apărea lunar, bilunar, uneori săptămânal.  Publicația a fost distribuită în Constanța începând cu anul 1934 până în anul 1940, însumând 152 de numere.
Marian Moșneagu prezintă în cartea sa intitulată „Presa marinei române. Dicționar bibliografic“, disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, istoria publicației „Marea“ – început, evoluție și final.



Astfel, regăsim o serie de date specifice precum tiparele unde s-au publicat ziarele de-a lungul anilor, dar și colaboratorii.
-Tiparul Tipografia „Albania“ (nr.3-9/1933, nr. 1-18/1934);

-Tipografia „Dacia“ Constanţa (nr. 40-142/1936-1940). Format: 48x33 cm, 320 pagini. Redactor Vasile Burlan. În 1933 au apărut numerele 1-10. Din ianuarie 1934 până în iulie 1940 au apărut numerele 1-142. Din noiembrie 1936 apare sub titlul „Marea Românească“ (numerele 57-142). Subtitlul a avut mai multe variante: Organ al Federaţiei generale a marinarilor civili din România (nr. 4-9/1933); Organ de luptă şi curaj al marinarilor civili din România (nr. 10-56/1934-1936); Organ închinat sportului nautic şi marinei comerciale (nr. 57-60/1936); Organ închinat sportului nautic, marinei comerciale şi problemelor dobrogene (nr. 61-98/1937-1938); organ închinat sportului nautic, marinei comerciale, porturilor maritime şi fluviale (nr. 99-106/1939) ş.a. În perioada 1933 - octombrie 1936 s-a preocupat de revendicările marinarilor civili; ulterior a devenit o publicaţie cu caracter informativ, de specialitate, publicând date despre mişcarea flotei, tehnica navală, starea porturilor, naufragii, activitatea Salvamar, sporturi nautice etc.

Colaboratori: Vasile Vârlan, Apostol D. Culea, Mircea Codaş, A. Dumitriu. Victor Eftimiu, Nicolae lonescuJohnson, Em. Mutulescu, C. MihaUopol, Ion Minulescu, I. Neicu, G. Pleşoianu, Octav Onicescu, Mina Solaru (Florin Andrei), Al. Terzea, George Vâlsan ş.a.
15 octombrie 1936 - Apare primul număr al publicației „Marea“ ca organ oficial al Sindicatului „Marea“ pentru apărarea şi promovarea intereselor profesionale ale marinarilor civili, la Constanța 

Publicația „Marea“ a apărut în paralel şi sub acelaşi titlu, între 15 octombrie 1936 - 1 iulie 1937 ca organ oficial al Sindicatului „Marea“ pentru apărarea şi promovarea intereselor profesionale ale marinarilor civili, seria a ll-a.

Constanţa, Tipografia „Albania“, 1936. Format: 48x33 cm; au apărut 15 numere cu 46 de pagini. Director: Mihail Condruş-Junior. La numerele 8-15, redactor responsabil Ion Martinaş, redactor Gh. Şincan. [Are numerotare proprie, dar prin menţiunea „Seria a Il-a“ marchează faptul că este o continuare a vechii publicaţii.]

„Nr. 16/1934 se ocupă din nou de chestiunea salariilor de mizerie ce sunt date marinarilor, cerând grabnice măsuri pentru a nu se distruge această branşă, înfierează actele de trădare ale celor care pentru o situaţie personală se fac coadă de topor în mâna armatorilor şi dă de exemplu pe Neuman de la Societatea «Steaua Română».

Reproduce articolul d-lui N.Daşcovici apărut în «Argus» relativ la criza flotelor comerciale, în care se arată că societăţile maritime cu mari cheltuieli de regie şi cu consilii de administraţie gras plătite dau faliment, în schimb ce armatorii particulari cu conduceri chibzuite şi economice reuşesc să progreseze. Relevă situaţia tristă a portului Mangalia, care e pe cale să dispară. În articolul «Devalorizarea S.M.R.-ului» protestează contra numirilor în S.M.R. a unor persoane străine cu totul de această carieră şi contra sistemului arbitrar de avansare şi salarizare.



Fără a admite limbajul întrebuinţat de «Marea», ne asociem şi noi protestului său cerând ca avansările să se facă în funcţie de vechime şi note calificative. Elementele ce se îmbarcă să fie de branşă, iar elementele noi triate cu multă băgare de seamă. În articolul «Tuberculoza la personalul navelor de comerţ», dl. Căpitan medic dr. Dumitrescu explicând provenienţa cere o luptă serioasă contra acestui flagel.

D-sa propune următoarele: trierea personalului şi izolarea celor atinşi, control riguros la noii angajaţi, o grijă mai mare în construcţia vaselor pentru locuinţa echipajului, asigurarea unei odihne de 8 ore, concediu anual de 1-2 luni („Marea“ în nr. 16/1934 în „Orizontul Maritim“ Anul I, nr. 5, octombrie 1934, p. 16). „Tragedia marinarilor este articolul de fond în contra concedierii personalului de breaslă pentru a face loc favoriţilor.
«Vasul Inginer Vlasopol», un articol în care «Marea» e contra unei subvenţii pentru un proprietar care prigoneşte pe marinarii români şi mai ales în timpurile acestea când statul plăteşte din lipsă de fonduri nişte salarii de mizerie marinarilor săi.

Publică tariful plăţilor suplimentare ce trebuie plătite Serviciului Sanitar după orele reglementare şi protestează contra lor. Noi nu suntem de părerea ziarului «Marea» şi drept să spunem nu înţelegem deloc acest protest, mai ales că «Marea» cere mereu ca să se acorde plată pentru orele suplimentare făcute de marinari. De ce atunci se ridică contra plăţii unei munci suplimentare executată de personalul sanitar. Se publică «Cuvântările ţinute la adunarea marinarilor români din Brăila», care cer aplicarea legii pentru naţionalizarea echipajelor de pe vasele sub pavilion român. Publică «Un protest al marinarilor» de felul cum se face aprovizionarea la unele vase, protest în care se cere anchetă.

De asemenea, statutele Casei de ajutor, credit şi economie a personalului din subzistenţa S.M.R. Constanţa. Face un rezumat al îmbunătăţirilor aduse vieţii marinăreşti prin activitatea Sindicatului «Marea». Prin informaţiile pe care le dă, ziarul susţine că dl. Ofiţer principal Calmuski Gheorghe, care este delegatul navigatorilor pe lângă Comitetul Casei de Ajutor P.C.A., nu sprijină îndeajuns pe marinari. O astfel de afirmare până a fi susţinută de date precise, noi o credem foarte nelalocul ei şi suntem siguri că dl. Calmuski va reacţiona aşa cum se cuvine“ („Marea“ nr. 17-18 octombrie 1934“, în „Orizontul Maritim“ Anul I, nr. 5, octombrie 1934, p. 15).

„Explică pentru ce Sindicatul «Marea» nu este afiliat la Confederaţia Generală a Muncii şi asigură că ziarul «Marea» va continua lupta pentru drepturile marinarilor. Publică o notiţă în care arată felul defectuos cum s-au făcut ultimele avansări în salarîi la personalul îmbarcat în S.M.R. Reproduce articolul «România pe apă» a d-lui Apostol Culea publicat în «Marea Noastră».

Ocupându-se de modul cum funcţionează S.M.R., arată că amestecul elementelor din Marina Militară la SMR este dăunător ambelor marine. Pe de altă parte, cere o mai mare selecţionare, prin condiţii mai grele, a celor ce vor să se consacre carierei de navigator. Protestează contra lefurilor extrem de mici de la S.M.R., pe care le numesc salarii de batjocură. Dl. avocat N.N

Matheescu explică ce este economia dirijată, făcând o comparaţie cu politica socială. Dl. P. Ciocan povesteşte Crăciunul din 1933 petrecut la Haiffa“ („Marea” nr. 21-22 decembrie 1934” în „Orizontul Maritim" Anul I, nr. 7, decembrie 1934, p. 18).

Nr. 36-39/1935: Societăţi şi armatori. Dl, Comandor Constantinescu Klaps despre nevoile şi reformele de la S.M.R., Nelegiurile contelui luliu Tokay, Salvaţi marina comercială, S.M.R. a fost concesionat, Salvamar {Recenzii, în „Orizontul Maritim“ Anul II, nr. 16, septembrie 1935, p. 16).
 
Citește mai mult despre toate publicațiile presei marine române în „Presa marinei române. Dicționar bibliografic“,de Marian Moșneagu, disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța.


Sursa foto: „Presa marinei române. Dicționar bibliografic“, de Marian Moșneagu

Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa., de Marian Moșneagu
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Presa marinei române. Dicționar bibliografic“. Călătorie în timp
 
#citeșteDobrogea: 140 de ani de la înființarea primei școli medii de marină din România
 
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Învăţământul de marină între 1945 şi 1958

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

760
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

825
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1159
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1249
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1943
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1524
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1638
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1208
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1298
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

997
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1159
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1170
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1565
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1747
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1637
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1586
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2298
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2300
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2103
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1792